Consolidarea rezistenței la riscurile de inundații din Abidjan pentru sănătate

Inundațiile anuale din orașul Abidjan au un efect secundar potențial mortal: o creștere a incidenței bolilor transmisibile de apă, cum ar fi leptospiroza. În această poveste, aflăm cum cercetătorii ies din laboratoarele lor pentru a ajuta comunitățile să reducă riscurile de infecție pe termen lung.

Consolidarea rezistenței la riscurile de inundații din Abidjan pentru sănătate

Abidjan, capitala în creștere rapidă a Coastei de Fildeș, se confruntă cu amenințări fără precedent pentru sănătate și mijloace de trai din cauza inundațiilor anuale letale. Pentru orașele din Africa subsahariană, inundațiile au fost una dintre manifestările majore ale variabilității climatice, cu frecvență și magnitudine crescândă în ultimii ani. Inundațiile - care se întâmplă în timpul sezonului ploios anual din aprilie până în octombrie - au avut loc un număr de 20 de morți în Abidjan în iunie 2018, potrivit agenției naționale de protecție (ONPC). Cartierele bogate și sărace, formale și informale, sunt puternic afectate: de la cartierul bogat Cocody, unde se află multe ambasade și palatul prezidențial, la cartierul plin de viață al clasei muncitoare Abobo.

Gestionarea inundațiilor este prea concentrată pe răspunsul de urgență

Impactul inundațiilor este agravat de o abordare pe termen scurt a gestionării riscurilor de dezastre, care subliniază răspunsul de urgență la construirea rezistenței pe termen lung. Răspunsurile la inundații au avut tendința să se concentreze pe furnizarea de articole de ajutor victimelor, asupra neglijării rezultatelor potențial mai letale ale inundațiilor: boli transmisibile de apă, precum holera și leptospiroza, care se transmit prin contactul cu animalele infectate. În zonele urbane, transmisia este de obicei transmisă de rozătoare și este asociată cu igiena și igienizarea precare, eliminarea inadecvată a deșeurilor și supraaglomerarea. Inundațiile cresc incidentele de transmitere a bolilor la oameni. Deși nu au existat focare mari de boli transmisibile de apă în ultimii ani, Abidjan a cunoscut în trecut focare mari de holeră și continuă să prezinte un risc ridicat. Există cazuri raportate de holeră la fiecare câțiva ani, cele mai mari incidențe apărând între lunile iunie și noiembrie.

În ciuda acestui fapt, riscurile pentru sănătate pe care le prezintă inundațiile nu sunt integrate în strategiile de gestionare a inundațiilor din oraș, agenții precum biroul de planificare a salubrizării și Ministerul Sănătății lucrează izolat. Concentrarea asupra răspunsului imediat la urgențe la inundații a îndepărtat atenția de la orice planificare pe termen lung a rezilienței pentru oraș. Ca atare, legăturile dintre inundații și riscurile pentru sănătate au rămas în mare parte ignorate, lăsând orașul vulnerabil la o epidemie.

Coproducție de cunoștințe pentru avansarea rezistenței pe termen lung a Abidjanului

Având în vedere natura complexă și contextualizată a inundațiilor și riscurile asociate acestora pentru sănătate, găsirea soluțiilor de succes depășește sfera de acțiune a oricărui actor sau disciplină. Acesta este motivul pentru care Parfait Kouamé și cercetătorii de la Centre Suisse de Recherches Scientifiques din Côte d'Ivoire (CSRS) lucrează cu practicieni, autorități municipale și populația locală pentru a ajuta la integrarea aspectelor de sănătate în gestionarea inundațiilor din Abidjan.

Pentru Kouamé, un lucru care a devenit clar la începutul procesului de cercetare este lipsa integrării între părțile interesate, făcând ca toate eforturile de îmbunătățire a canalizării și gestionării deșeurilor din oraș să nu fie suficient de rezistente, în special în timpul inundațiilor.

Folosind abordarea de coproducție a cunoștințelor, împreună cu oamenii de știință care lucrează cu alte părți interesate, echipa de cercetare speră să adune o înțelegere mai cuprinzătoare a fenomenului de inundații și a riscurilor asociate acestuia pentru sănătate.

Expertiza academică implicată în proiect include WASH (apă, salubritate și igienă), planificarea salubrizării, sănătate, epidemiologie și socio-antropologie. Părțile interesate non-academice, a căror expertiză este esențială pentru a avea o înțelegere holistică a problemei, provin de la instituții guvernamentale, cum ar fi Ministerele Sănătății și Mediului și Dezvoltării Durabile, și de la Biroul de Sanitație și Drenaj; Autoritățile municipale precum Districtul Abidjan și Agenția Națională de Protecție Civilă; organizații internaționale precum Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și reprezentanți ai populațiilor vulnerabile.

Un mod diferit de a face cercetări

Reunirea diferitelor părți interesate și discipline în coproducția cunoștințelor permite anchetatorilor să examineze problema anchetei din mai multe perspective diferite. Această abordare nu înlocuiește cercetarea de bază pe teren, ci mai degrabă modelează și adaugă proceselor sale. Echipa de cercetare colectează date în multe moduri, cu contribuții de la diferite părți interesate. În primul rând, cercetătorii colectează probe de apă din incidența inundațiilor și probe de urină și sânge de la rozătoare la locurile de studiu din districtele Abobo și Cocody din Abidjan. Aceste probe sunt supuse apoi analizelor de date moleculare pentru a detecta prezența și nivelurile agenților patogeni. În al doilea rând, echipa de cercetare va strânge date de la departamentul regional de sănătate, sondaje și foruri ale părților interesate pentru a obține o înțelegere mai cuprinzătoare a problemei.

Acest lucru îi forțează pe cercetători să iasă din laboratoarele lor și pentru mulți dintre ei este pentru prima dată când trebuie să implice direct părțile interesate în producerea de cunoștințe. Spre deosebire de cercetările convenționale, abordarea este lentă și consumă mult timp. Cercetătorii trebuie să navigheze constant prin complexitatea diferitelor interese ale părților interesate, astfel încât să se concentreze rezultatul interacțiunilor asupra obiectivelor cercetării. Cu toate acestea, consideră că abordarea este necesară pentru a produce cunoștințe practice relevante, care beneficiază în mod direct comunitățile și factorii de decizie politică.

Pentru echipa de cercetare LIRA de la CSRS, beneficiul implicării părților interesate în procesul de cercetare este în esență faptul că ajută la construirea de colaborări și parteneriate pe termen lung. Mai mult, cercetătorii speră să crească înțelegerea problemei și să producă cunoștințe care să ofere o soluție eficientă. „Angajamentul nostru cu părțile interesate la începutul proiectului ne-a permis să ne perfecționăm și să ne consolidăm proiectul de cercetare. Acest lucru ne-a ajutat să obținem cunoștințe și să extindem cercetarea noastră pentru a include soluții practice în domeniul salubrizării pe care nu le luasem în considerare anterior ”, a spus Kouamé.

Echipa încadrează coproducția cunoștințelor în jurul provocărilor și nevoilor specifice ale celor două grupuri principale de părți interesate: comunitățile expuse și factorii de decizie politică.

Pentru comunități, cercetarea va oferi practici de eliminare și colectare a deșeurilor mai durabile și mai eficiente, reducând astfel riscurile de contaminare în timpul evenimentelor de inundații. Pentru factorii de decizie politică, cercetarea va furniza cunoștințele necesare pentru a lua decizii și politici în cunoștință de cauză. De asemenea, se speră că implicarea factorilor de decizie politică în proces va spori angajamentul de a pune în aplicare concluziile, precum și de a mobiliza fondurile necesare pentru îmbunătățirea infrastructurilor de salubrizare.

Prin coproducția de cunoștințe, cercetătorii CSRS învață mai multe despre complexitatea riscurilor de inundație pentru sănătate. Ei cred că acest lucru va ajuta la producerea de cunoștințe mai cuprinzătoare și care va ajuta la prevenirea unei epidemii probabile. În cele din urmă, cercetătorii speră să vadă un Abidjan rezistent „fără moarte după inundații, cu riscuri reduse de boli transmisibile de apă și cu o strategie robustă pentru a face față inundațiilor anuale”.

Acest proiect este susținut de Programul LIRA 2030 Africa.

[related_items ids="636,6627,6631″]

VEZI TOATE ARTICOLELE LEGATE

Salt la conținut