Dacă cercetarea și cunoștințele vor rezolva provocările naționale și globale, următoarele generații de cercetători și cadre universitare ar trebui să poată prospera în cariera lor și să se angajeze în cercetări care se aliniază celor mai presante nevoi umane și planetare. Cu toate acestea, pentru mulți cercetători, începerea unei cariere academice este sinonim cu multe provocări, care le împiedică capacitatea de a efectua cercetări semnificative – femeile raportând că se confruntă cu alte frustrări profesionale.
Pentru a identifica și a propune soluții la aceste provocări la începutul carierei, INASP au chestionat aproape 8,000 de cercetători. Respondenții și-au împărtășit dificultățile legate de finanțare, sprijin, vizibilitate și recunoaștere, dar majoritatea și-au exprimat și ambițiile de a contribui la dezvoltarea țării lor și de a avea un impact semnificativ.
Priorități de cercetare vs. practici de evaluare
În studiul său, INASP arată că cercetătorii sunt dornici să contribuie la știință și să facă diferența concentrându-se pe problemele din lumea reală. Când li s-a cerut să-și aleagă cele mai înalte priorități de cercetare, cele mai populare răspunsuri au fost „să contribuie la dezvoltarea științifică a națiunii tale” (selectat de 67% dintre respondenți), „să faci o diferență pentru societate” (63%) și „să fi nou sau inovator” (44%).
În schimb, deși doar 23% dintre respondenți au considerat „publicarea în reviste de mare impact” o prioritate de top trei, majoritatea cercetătorilor au raportat că au fost evaluați în principal pe cantitatea de hârtie și selecția revistelor. În ceea ce privește indicatorii de evaluare, 77% au pus accentul pe lucrări de cercetare, 57% pe conferințe și 50% pe valorile jurnalelor.”
„Din punctul meu de vedere, evaluarea cercetării ar trebui să fie o analiză holistică a impactului total al unei activități de cercetare, în special în ceea ce privește potențialele schimbări care pot fi aduse politicii și societății în general.”, spune un participant anonim din Nigeria.
Viitorul evaluării cercetării: o sinteză a dezbaterilor și evoluțiilor actuale
Această lucrare oferă o trecere în revistă a stării actuale a sistemelor de evaluare a cercetării și discută cele mai recente acțiuni, răspunsuri și inițiative întreprinse de diferite părți interesate din întreaga lume.
În plus, în timp ce o majoritate (66%) s-au simțit recunoscuți de instituțiile lor pentru calitatea cercetării lor, semnificativ mai puțini (44%) s-au simțit recompensați corespunzător pentru aceasta. Acest lucru a fost deosebit de pronunțat în rândul femeilor, care erau mai puțin susceptibile de a percepe recunoașterea și recompensele adecvate pentru munca lor. Ei au raportat, de asemenea, rate mai scăzute de publicare în ultimul an, în special în reviste internaționale.
În conformitate cu dorința lor de a avea un impact semnificativ, 85% dintre cercetători și-au exprimat sentimentul de responsabilitate personală de a-și disemina descoperirile dincolo de mediul academic, iar un remarcabil 95% cred în capacitatea lor de a influența dezvoltarea țării lor.
Lipsa de finanțare și oportunități de colaborare
Când au fost întrebați despre modalitățile de îmbunătățire a recunoașterii cercetării produse în țara lor, respondenții au subliniat necesitatea unei finanțări sporite, strategii îmbunătățite de publicare și diseminare, oportunități îmbunătățite de colaborare și necesitatea de a proiecta cercetarea pentru un impact societal mai mare.
După cum a spus o femeie din Nigeria: „Trebuie să implicăm oamenii din comunitate și factorii de decizie în cercetare, să creăm finanțare pentru munca de cercetare de calitate, să furnizăm laboratoare standard pentru munca de cercetare și să încurajăm cercetarea în colaborare cu diferite domenii și la nivel internațional.”
Într-adevăr, 86% dintre cercetători au raportat lipsă de fonduri suficiente pentru cercetarea lor. Domeniile lor principale de preocupare au inclus nevoia de infrastructură îmbunătățită, hardware, software și finanțare dedicată formării și dezvoltării competențelor.
Cercetătorii au apreciat foarte mult colaborarea, aproape două treimi exprimând o dorință puternică pentru mai multe oportunități de colaborare, dar lipsind finanțarea și oportunitățile pentru a face acest lucru. Unii respondenți au remarcat, de asemenea, o lipsă de sprijin instituțional, constrângeri de timp și dificultăți în accesarea potențialilor colaboratori.
În ciuda acestor provocări, 61% dintre cercetători au raportat că s-au implicat în cercetare în colaborare în propria țară, în timp ce 40% au participat la colaborări internaționale. În special, participarea femeilor la cercetarea colaborativă a fost comparativ mai scăzută. Deși majoritatea cercetătorilor care s-au angajat în colaborări internaționale au simțit că contribuțiile lor au fost recunoscute (79%), femeile au avut tendința de a-și exprima un acord mai scăzut cu acest sentiment.
Privind viitorul cercetării transdisciplinare
Această lucrare analizează evoluțiile științei care au dus la apariția transdisciplinarității, ce se înțelege prin transdisciplinaritate și ce elemente trebuie luate în considerare pentru aplicarea cu succes a acesteia pentru viitorul cercetării transdisciplinare.
Sisteme de sprijin și echitate de gen
În fața numeroaselor provocări, tinerii cercetători mențin o perspectivă generală pozitivă asupra traiectoriilor lor de carieră. Aproximativ 70% își exprimă satisfacția cu locurile de muncă, în timp ce aproape două treimi declară că au atins un echilibru satisfăcător între viața profesională și viața privată. În mod impresionant, 93% sunt optimiști cu privire la menținerea angajării active în cercetare în următorii cinci ani. Cu toate acestea, un procent substanțial de 90% consideră că sistemele de asistență existente nu le satisface nevoile.
Doar 53% arată mulțumiți de cultura lor organizațională și mai puțin de jumătate se simt în siguranță în pozițiile lor actuale. Foarte important, studiul dezvăluie, de asemenea, că multe dintre aceste experiențe sunt influențate de gen.
În mod interesant, respondenții de sex masculin au indicat anumite locații geografice ca fiind mai puțin propice pentru cariera lor de cercetare, deși, în general, au o viziune mai pozitivă asupra culturii lor la locul de muncă. În schimb, femeile se confruntă cu cazuri mai mari de discriminare legată de gen la locul lor de muncă. În plus, ei consideră că experiențele de cercetare la începutul carierei sunt mai solicitante și mai frustrante, percepând mai puține oportunități disponibile pentru ei.
O femeie participantă din Ghana sugerează o posibilă soluție, spunând: „Aș putea, de asemenea, să îmbunătățească sistemul de cercetare, susținând ca mai multe femei implicate în cercetare să fie parte integrantă a procesului de cercetare, deoarece femeile sunt adesea trecute cu vederea în țara mea. Acest lucru ar ajuta femeile să se simtă recunoscute, încurajându-le să contribuie activ la sistemele de cercetare.”
Recomandări
Pe baza perspectivelor obținute în urma studiului lor, INASP prezintă următoarele recomandări pentru instituții, programe, finanțatori și factori de decizie implicați cu cercetătorii la începutul carierei:
- Consolidarea inițiativelor de consolidare a capacităților pentru a răspunde diverselor contexte și nevoi și aplicarea unei lentile de egalitate de gen;
- Promovarea unei schimbări a metodologiilor de evaluare și evaluare a cercetării de la valori doar cantitative la valori mai holistice;
- Sprijiniți tinerii cercetători în maximizarea oportunităților de colaborare și creare de rețele;
- Îmbunătățiți claritatea și accesibilitatea finanțării și oportunităților pentru tinerii cercetători.
Pentru recomandări mai cuprinzătoare, puteți consulta rezumatul și rapoartele de gen:
- Rezumat: Să ascultăm vocile cercetătorilor aflați la începutul carierei din Sudul Global, astfel încât să îi putem sprijini mai bine să prospere
- Raport de gen: Un ecosistem de cunoștințe echitabil trebuie să includă vocile femeilor și bărbaților
- Raport de date: Raportul de date Vocile cercetătorilor în carieră timpurie
Declinare a responsabilităţii
Informațiile, opiniile și recomandările prezentate de oaspeții noștri sunt cele ale colaboratorilor individuali și nu reflectă neapărat valorile și convingerile Consiliului Internațional de Știință.
Imagini de Mimi Thian on Unsplash.