În aprilie, Santiago de Chile a găzduit Dialogul global de cunoaștere al Consiliului Științei Internaționale (ISC) pentru America Latină și Caraibe. Acest eveniment, al treilea dintr-o serie care s-a extins pe patru continente, a reunit lumini principale ale comunității științifice, diplomați și influenți politici de pe tot globul, cu un accent special pe îmbunătățirea angajamentelor științifice și diplomatice ale regiunii. Au fost reprezentate peste 30 de țări, inclusiv delegați din Malaezia, Etiopia, China și Australia.
Dialogul nu a fost doar o întâlnire, ci o confluență de idei care vizează valorificarea științei pentru o dezvoltare durabilă, cu fundalul maiestuoșilor Anzi oferind o reamintire potrivită a minunilor naturale pe care știința se străduiește să le păstreze. Evenimentul, condus de Punctul Focal Regional pentru America Latină și Caraibe, s-a desfășurat pe parcursul a trei zile dinamice, pline de discuții care promiteau să remodeleze peisajul științific al regiunii.
Deschiderea Dialogului
Dialogul a început cu un bun venit din partea oficialilor ISC și a gazdelor locale, dând un ton de colaborare. Ana Rada și Luis Sobrevia, copreședinți ai punctului focal regional ISC pentru America Latină și Caraibe, li s-au alăturat Cecilia Hidalgo, președintele Academiei de Științe din Chile, și Helena Groot, directorul punctului focal regional ISC, în deschidere. Evenimentul. Mesajele lor au subliniat urgența și necesitatea unei voci științifice unificate pentru a aborda problemele presante cu care se confruntă regiunea și planeta.
În cuvântul său de deschidere, Ana Rada a subliniat poziția unică a Dialogului în promovarea rețelelor și promovarea unei strategii regionale coezive. Ea a declarat,
„Dialogul ISC Global Knowledge din America Latină și Caraibe este al treilea dintr-o serie de evenimente. Este un cadru perfect pentru a crea oportunități prin crearea de rețele. Problemele și soluțiile regionale vor fi ascultate printr-un dialog permanent în care transdisciplinaritatea, știința și forul diplomatic își vor face vocea auzită. O voce clară și convingătoare pentru a obține o voce regională unică și pentru a fi toți împreună vocea globală a științei.”
Ana Rada, Copreședinte al Comitetului de legătură pentru America Latină și Caraibe
Salvatore Aricò, CEO al Consiliului Internațional de Știință le-a reamintit participanților că America Latină și Caraibe posedă o bogată tapiserie de biodiversitate, culturi, expertiză științifică și științifice, oferind regiunii provocări și oportunități unice pentru a o plasa în fruntea eforturilor globale de a naviga în complexitățile. despre schimbările climatice, dezvoltarea durabilă și inovația tehnologică, spunând
„Ne reamintește responsabilitatea profundă pe care o are comunitatea științifică în conturarea politicilor și practicilor care ne respectă granițele planetare în timp ce promovează dezvoltarea umană. Această adunare marchează o piatră de temelie în călătoria noastră colectivă spre valorificarea puterii științei pentru transformarea societății și dezvoltarea durabilă. Pe măsură ce ne aflăm în pragul unor etape globale semnificative, inclusiv Summitul S20 și COP30 din Brazilia, rolul științei și al colaborării științifice nu a fost niciodată mai critic.”
Salvatore Aricò, CEO, ISC
Perspective ministeriale și cooperare internațională
Dialogul a prezentat o listă de vorbitori și participanți de mare profil, inclusiv ministrul chilian al științei, tehnologiei, cunoașterii și inovației, Aisén Etcheverry și diverși ambasadori de pe tot globul, evidențiind angajamentul internațional față de misiunea ISC. Peter Gluckman, președintele ISC, a oferit un mesaj video puternic, care a ancorat și mai mult perspectiva globală a adunării. Atât ministrul, cât și președintele ISC au evidențiat dezinformarea și creșterea inegalităților drept probleme cheie pentru diplomația științifică.
„Dezinformarea nu este prezentă doar în politică, rețelele sociale sau în sănătate, dar are și un efect de răcire pentru expertiza științifică din toate țările lumii. Are un efect marcant asupra modului în care abordăm schimbările climatice și asupra modului în care ne confruntăm cu alte situații de urgență, ceea ce a fost evidențiat în modul în care dezinformarea a modelat răspunsul comunității la recentele incendii forestiere din Chile. Dar dezinformarea ridică și întrebarea cu privire la modul în care dovezile științifice joacă un rol în combaterea acestui flagel, deoarece știm că are un impact asupra elementelor care compun democrația noastră și reprezintă o provocare în modul în care comunicăm dovezile științifice. Pentru a combate acest lucru, am decis să abordăm dezinformarea prin convocarea unei comisii de experți.”
Ministrul Aisén Etcheverry
Discuții cheie și sesiuni separate
Pe parcursul evenimentului, au fost explorate mai multe blocuri tematice, de la diplomația științifică până la integrarea inteligenței artificiale în sistemele științifice regionale. Pentru prima dată la un GKD, Forumul Științei și Diplomației din America Latină și Caraibe, co-organizat cu Ambasada Hondurasului, a fost un eveniment de temelie, explorând tema „Cunoașterea durabilă ca instrument de dezvoltare”. Această sesiune, moderată de Luis Sobrevia, a analizat modul în care cunoștințele științifice pot cataliza dezvoltarea în întreaga regiune și a prezentat intervenții din partea diplomaților locali și a José Manuel Salazar-Xirinach, secretar executiv al Comisiei Economice a ONU pentru America Latină și Caraibe.
Sesiunea de diplomație sa concentrat pe promovarea colaborării și dialogului între națiuni pentru a aborda provocările globale prin diplomația științifică. Participanții au explorat căi pentru îmbunătățirea cooperării științifice, schimbul de bune practici și valorificarea expertizei științifice pentru a informa procesele diplomatice de luare a deciziilor. Discuțiile s-au concentrat, de asemenea, pe rolul diplomației științifice în promovarea păcii, atenuarea conflictelor și promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă la scară globală. Prin dialog constructiv și înțelegere reciprocă, sesiunile diplomatice au facilitat construirea de punți între diferite națiuni, punând bazele eforturilor de colaborare pentru a aborda problemele stringente cu care se confruntă omenirea.
Acest lucru a fost reluat de Luisa Echeverría King, membru al Comitetului de legătură al Punctului Focal Regional, care a spus:
Treaba diplomației este să fie o punte. Funcționează ca un articulator al actorilor, în special între relațiile internaționale și știință. A fi o punte se referă, de asemenea, la identificarea problemelor de importanță care pot aduce beneficii părților interesate regionale, cu toate acestea, știința trebuie să îmbrățișeze diplomația.
Luisa Eheverría King, Membru al Comitetului de Legătură LAC și Director Executiv al Rețelei Latino-Americane și Caraibe de Diplomație Știință
Tema independenței academice, o piatră de temelie a integrității și progresului științific, a fost o componentă crucială atât a Dialogului, cât și a preevenimentelor. Participanții s-au angajat într-o discuție vibrantă, subliniind rolul crucial al autonomiei academice în stimularea inovației, gândirii critice și urmărirea adevărului în cercetare și burse. Ei au subliniat importanța protejării libertății academice de interferențele politice, presiunile instituționale și influențele externe care pot compromite integritatea activităților academice. Bazându-se pe diverse perspective și experiențe din mediul academic din întreaga lume, sesiunea a subliniat necesitatea unor cadre instituționale solide, orientări etice și medii de susținere pentru a susține în mod eficient independența academică. A fost un discurs convingător care a reafirmat principiile fundamentale care stau la baza urmăririi cunoașterii și a progresului științei pentru îmbunătățirea societății.
Într-un atelier de o zi întreagă susținut de IDRC și IDLA pe Inteligența artificială în sistemele științifice naționale, temele-cheie au apărut, potrivit șefului ieșitor al Centrului pentru viitorul științei, Mathieu Denis. Participanții au subliniat importanța IA în politicile publice pentru guvernanță și furnizarea de servicii și au subliniat necesitatea unei instruiri cuprinzătoare în domeniul IA și a unui cadre etice pentru guvernarea datelor. Recomandările au inclus finanțare sporită, modernizarea infrastructurii și cooperarea internațională. Au fost făcute solicitări pentru reglementări regionale privind IA și rețele de colaborare pentru a susține dialogul. Atelierul a subliniat urgența cadrelor de reglementare adaptate și a colaborării continue pentru dezvoltarea IA în America Latină.
10 lucruri pe care le-am învățat de la Forumul cercetătorilor la început și la mijlocul carierei de la GKD
- Impactul academiilor de știință din regiune, asupra politicilor publice și legislației legate de știință, a fost esențial pentru susținerea științei ca bun public global (influență; luarea deciziilor bazată pe dovezi științifice, rol de consiliere). În acest sens, aceste instituții sunt importante pentru promovarea capacităților naționale.
- Se înregistrează progrese în crearea unor spații mai incluzive și mai puțin elitiste în aceste academii, favorizând includerea științelor sociale, abordări transdisciplinare, provocări ale tehnologiilor emergente și perspective/nevoi subnaționale la nivel de țară.
- Alianțele strategice devin din ce în ce mai cruciale, între academiile înseși și alți actori, atât naționali, cât și internaționali, pentru a face schimb de bune practici și a îmbunătăți capacitățile.
- Academiile sunt chemate să sensibilizeze actorii guvernamentali și entitățile private, pentru a continua să avanseze în domeniile educației și sensibilizării. Cu toate acestea, divulgarea științifică este importantă pentru toți acești actori comunitari și pentru alte părți interesate, dincolo de oamenii de știință.
- Academiile sunt, de asemenea, acolo pentru a promova excelența în știință. Am auzit câteva exemple despre modul în care academiile din regiune recunosc munca cercetătorilor în diverse premii, inclusiv pentru femei, care promovează egalitatea de gen în știință.
- Un alt rol-cheie este dezvoltarea capacităților tinerilor oameni de știință și a celor aflați în formare sau în școală (educație științifică), atât în STEM, cât și în științe sociale. Încă mai este nevoie să se concentreze mai mult pe dezvoltarea capacităților, inclusiv din școli pentru formare.
- Academiile joacă, de asemenea, un rol nu numai în avansarea frontierelor cunoașterii, ci și în promovarea acesteia. Este important să se dezvolte apeluri și granturi pentru proiecte, networking, evenimente etc.
- Academiile de știință sunt, de asemenea, spații de discuție și reflecție academic-științifică asupra problemelor naționale și regionale. Ele reunesc oameni din diferite zone, regiuni ale unei țări și medii.
- Este nevoie de mai multă colaborare între academiile din regiune, în special cu punctele focale regionale ale uniunilor științifice - este necesară în acest sens să se stabilească punți, în special pentru noile generații.
- Academiile sunt chemate să își creeze de urgență propriile academii tinere (cele care nu le au) pentru a da voce generațiilor viitoare și pentru a participa la activitățile ISC, ca parte a ridicării vocii globale a științei.
Discuții axate pe viitor
Dialogul nu a fost doar despre abordarea problemelor actuale, ci și despre pregătirea pentru provocările și oportunitățile viitoare. Sesiunile de specialitate s-au concentrat pe obiectivele strategice cheie pentru ISC și punctele sale focale regionale, discutând cum să promoveze integrarea științei în procesul de elaborare a politicilor în mod eficient.
Una dintre cele mai așteptate sesiuni s-a învârtit în jurul sănătății și bunăstării urbane. Moderat de Ana Rada și Germán Gutiérrez, sesiunea a inclus experți precum Franz Gatzweile, Henriette Raventós Vorst și Paulo Saldiva, care au discutat despre abordări de gândire sistemică pentru a îmbunătăți mediile urbane pentru o viață mai sănătoasă în America Latină și Caraibe. Germán Gutiérrez a spus:
Cei trei experți au arătat unele dintre cele mai pertinente moduri în care viața urbană afectează oamenii care trăiesc în medii urbane și rurale. Aceasta este o problemă fără limite în știință. Multe discipline trebuie să contribuie la înțelegerea problemelor legate de creșterea populației urbane, iar cunoștințele științifice rezultate trebuie să se conecteze cu politica socială.
Germán Gutiérrez, Membru al Comitetului de legătură LAC și președinte al Uniunii Internaționale de Științe Psihologice
Premiul Frontiers Planet sesiunea a prezentat cercetări și inovații revoluționare menite să abordeze provocările stringente de mediu cu care se confruntă planeta noastră. Această sesiune a oferit o platformă pentru doi campioni naționali pentru a-și prezenta munca de pionierat în domenii precum materialele plastice și biodiversitatea. În această discuție despre „Descifrarea factorilor care provoacă pierderea biodiversității”, Pedro Jaureguiberry a explorat factorii care conduc la scăderea biodiversității la nivel global, precum și acțiunile necesare pentru a aborda această problemă. Ïtalo Castro a discutat despre impactul global al microplastic subliniind importanța conservării biodiversității și a poluării în creștere generată de microplastice, care reprezintă o amenințare serioasă pentru biodiversitatea globală.
Condusă de CLACSO, discuția The Future of Evaluation and Publishing in Open Science a discutat despre oportunități semnificative pentru colaborarea Sud-Sud pe fondul schimbărilor globale. Panelul a susținut o discuție solidă care a reflectat asupra proliferării datelor deschise în diverse formate și limbi, dar a remarcat că, în ciuda acestui progres, America Latină se confruntă cu provocări precum recunoașterea insuficientă a revistelor locale de înaltă calitate, recompense inadecvate pentru evaluarea inter pares și subestimarea colaborării. cercetare cu actori non-academici. Cu toate acestea, activitățile inovatoare, cum ar fi cercetarea universitară asupra comunicării științifice deschise și inițiativele regionale de acces deschis evidențiază mișcarea înainte a regiunii. Necesitatea unui depozit din America Latină și Caraibe pentru a facilita regăsirea informațiilor și dificultatea tot mai mare de a publica în reviste cu costuri ridicate au fost considerate preocupări stringente, subliniind importanța revistelor regionale de înaltă calitate în reprezentarea științei robuste care iese din regiune.
Gânduri finale și pașii următori
După o cină reușită condusă de muzicieni locali, Dialogul s-a încheiat, cu un angajament de implicare continuă din partea delegaților. Luis Sobrevia, co-președinte al Comitetului de legătură pentru America Latină și Caraibe, a rezumat succesul evenimentului și implicațiile sale mai ample spunând
„Un număr considerabil de oameni de știință, educatori, diplomați și politicieni activi și entuziaști au participat la diversul program de activități de la Dialogul Global al Cunoașterii din Santiago de Chile. Cel mai îmbucurător rezultat al GKD 2024 a fost oportunitatea de a crea rețele, care a condus la colaborări promițătoare. Întâlnirea a oferit o platformă pentru interacțiuni față în față și conversații aprofundate în grupuri de lucru, forumuri, discursuri și analize ale realității din America Latină și Caraibe, precum și nevoile de dezvoltare pentru binele comun.
Luis Sobrevia, co-președinte al Comitetului de legătură LAC
Sobrevia a remarcat, de asemenea, prezența delegațiilor din afara regiunii, spunând că a facilitat schimbul de experiență și proiectarea intențiilor și sperantelor regiunii pentru viitor prin eforturi de colaborare cu alte regiuni ale globului. Pe lângă aceste realizări, întărirea Youth Global Action (YGA) în regiune a fost puternic promovată ca urmare a acestei întâlniri, care sperăm că se va repeta în mod regulat.
Helena Groot, președintele Academiei Columbiene de Științe Exacte, Fizice și Naturale și directorul punctului focal regional pentru America Latină și Caraibe a surprins esența adunării:
„În timpul Dialogului Global de Cunoaștere de la Santiago, Chile, am asistat la o convergență inspiratoare de minți din medii diverse, toate angajate să promoveze știința și să rezolve provocările globale. A fost o dovadă a puterii colaborării internaționale și a importanței promovării dialogului peste granițe pentru îmbunătățirea umanității.”
Helena Groot, președinte al Academiei Columbia de Științe Exacte, Fizice și Naturale
Dialogul global de cunoștințe al ISC de la Santiago ar trebui văzut ca o rampă de lansare pentru acțiuni susținute și interacțiune între comunitatea științifică din America Latină și Caraibe. Discuțiile purtate și parteneriatele stabilite aici promit să rezoneze cu mult dincolo de sălile de conferințe, influențând politicile și agendele de cercetare care vizează un viitor durabil pentru regiune și lume.
➡️ Aflați mai multe despre Punct focal regional pentru America Latină și Caraibe
📸 Vezi fotografii de la Global Knowledge Dialogue
📝 Evenimentul a fost susținut de studenți de la Pontificia Universidad Católica de Chile, Universidad de Chile și Pontificia Universidad Católica de Valparaíso
A 4-a Conferință internațională privind statele insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS4)
Următoarea atenție pentru regiune va fi cea de-a patra Conferință internațională privind statele insulare mici în curs de dezvoltare „Tratați cursul către o prosperitate rezistentă”.