Premisa centrală a paradigmei dezvoltării umane a fost că măsurile convenționale de progres axate pe venit nu sunt suficiente pentru a promova și măsura bunăstarea umană și că progresul ar trebui să fie văzut în schimb ca un proces de extindere a alegerilor și a bunăstării oamenilor, precum și de îmbunătățire capacitățile lor.
Această lărgire a obiectivului a fost însoțită de un indice, care a oferit un proxy simplu pentru o măsură a ceea ce este inerent multidimensional pentru factorii de decizie politică, activiști și cadre universitare în evaluarea tendințelor, evaluarea și compararea situațiilor actuale și luarea deciziilor și recomandărilor pentru îmbunătățire. Cu toate acestea, conceptul de dezvoltare umană a fost întotdeauna mult mai complex decât indicele de dezvoltare umană.
HDR-urile s-au concentrat pe unele dimensiuni cheie ale dezvoltării umane de-a lungul anilor, inclusiv legarea și compararea cu alte cadre normative, cum ar fi securitatea omului sau drepturile omului. Pe măsură ce lumea din jurul nostru evoluează și noi perspective sunt oferite de diferite discipline (în interiorul și din afara mediului academic), de tehnologie, de inovatori și de noii actori sociali, este necesar să se revizuiască paradigma Dezvoltării Umane pentru a explica mai bine complexitățile inerente. în sistemele socio-ecologice și socio-tehnice și impactul acestora asupra căilor de dezvoltare. Un alt obiectiv al dezvoltării trebuie să se concentreze în primul rând pe indivizi și contextele lor.
„Provocarea de astăzi este de a adopta o abordare sistemică care să recunoască interdependențele și interconectările dintre sistemele umane, sistemele Pământului și sistemele tehnologice, recunoscând în același timp specificitățile și experiențele contextualizate.”
Dirk Messner
În cele din urmă, capacitatea noastră de a face acest lucru va determina însăși sustenabilitatea acestor sisteme de care depindem oamenii. Acest proiect ISC-UNDP urmărește integrarea acestor elemente în conceptul de dezvoltare umană în sine. Elementele interconectate care ar putea merita luate în considerare includ:
2. Dimensiuni colective și relaționale
Oamenii sunt ființe sociale; bunăstarea lor depinde de instituțiile sociale care le permit să înflorească. Coeziunea socială și durabilitatea socială sunt esențiale pentru o dezvoltare optimă centrată pe om. Conflictele și violența rămân amenințări fundamentale pentru bunăstarea umană. În ultima perioadă, tulburările sociale determinate de diferite dimensiuni ale inegalității au luat locul central în mai multe țări de pe glob. Proteste în masă în 2019, declanșate de diferite probleme, dar toate cerând repararea inegalităților sociale și economice evidente, subliniind că nivelurile actuale de inegalitate au devenit o amenințare la adresa coeziunii sociale.
Cel mai recent HDR (2019) pune accentul pe inegalități, oferind un cadru pentru a privi inegalitățile „dincolo de venit, dincolo de medii și dincolo de astăzi”, adică acoperind diferite aspecte ale dezvoltării umane, dincolo de măsurarea sumară a inegalităților care se concentrează pe o singură dimensiune și luând o perspectivă pe termen lung a inegalităților în dezvoltarea umană dincolo de cele 21st lea.
Este important să fim atenți la ceea ce ține societățile unite: identități colective, relații sociale, instituții incluzive și corecte, niveluri de cooperare și încredere, toți factorii cheie pentru a spori reziliența individuală și colectivă. Fără a compromite principiul că ființele umane au dreptul la drepturi sau sunt înzestrate cu alegeri și capacități individuale, dezvoltarea umană trebuie să capteze rolul cheie pe care îl au relațiile colective, normele și identitățile și instituțiile în realizarea dezvoltării umane. Prezentări dintr-o varietate de discipline, inclusiv antropologie, psihologie socială, biologie evolutivă și alte științe sociale și naturale despre modul în care societățile umane evoluează, se dezvoltă și funcționează ar putea fi utile în această discuție.
3. Bunăstarea umană și dezvoltarea personală
Dezvoltarea umană este în mod necesar afectată de activitatea fiecărei entități care compune societățile umane. Într-adevăr, provocările globale identificate în ODD, iau mai multe forme în contexte diferite și afectează oamenii în viața lor de zi cu zi. Bunăstarea mentală și psihologică este determinantul principal al modului în care se simt indivizii despre viața lor și această percepție are implicații asupra omului. dezvoltare. Un aspect al acestui fapt este importanța primilor ani și influența lor durabilă asupra dezvoltării umane. Dovezile arată că primii ani prezintă o oportunitate și o etapă unice pentru dezvoltarea creierului uman și rezistența psihologică la viață și că sunt greu de compensat într-un stadiu ulterior. Mai mult, noțiunea de reziliență ca „capacitatea unui sistem, fie că este vorba de un individ, o pădure, un oraș sau o economie, de a face față schimbărilor și de a continua să se dezvolte” (Stockholm Resilience Center, 2019), invită să privim diferențiatele vulnerabilități și capacități de a face față și de a răspunde șocurilor la nivel individual și gospodăresc.
4. Transformarea digitală
Natura socio-ecologică, colectivă și relațională a societăților contemporane este astăzi mediată central de schimbările tehnologice și, în special, de transformarea digitală. Schimbările tehnologice se accelerează într-un ritm adesea dificil de înțeles de oameni. Robotica, calculul de înaltă performanță, imprimarea 3D, cantități uriașe de date, inteligența artificială și învățarea automată, conectivitatea globală sau telecomunicațiile, au făcut societățile compatibile cu tehnologia și facilitarea tehnologiei. Tehnologiile digitale, în special, au transformat fundamental modul în care producem, consumăm, relaționăm între noi, proiectăm modele de afaceri sau ne raportăm la angajatorii noștri, vecinii și oficialii guvernamentali cu o viteză și o omniprezență fără precedent.
Această abilitare condusă de tehnologie aduce noi oportunități, dar și riscuri și pericole. Cum ne va modela viața noastră transformarea digitală în curs și emergentă și cum vor fi distribuite câștigurile din această transformare între indivizi, comunități și generații cu capacități diferite de a valorifica aceste oportunități? Care este impactul acestor tehnologii asupra bunăstării individuale, asupra bunăstării sociale și asupra instituțiilor societății?
Utilizarea tehnologiilor pentru dezvoltarea umană, pentru a servi obiectivelor durabilității sociale și de mediu, este o provocare majoră. Efectele schimbărilor majore inovatoare trebuie gestionate în mod activ, iar investițiile trebuie redirecționate prin politici și instituții (inclusiv politici antitrust mai puternice, legi și standarde industriale pentru a crea stimulente, pentru a reglementa utilizarea etică a datelor și a inteligenței artificiale sau pentru a preveni răspândirea dezinformării, de exemplu).
Digitalizarea și inteligența artificială sunt, de asemenea, legate de problemele de identitate prin crearea de noi spații virtuale, rețele și comunități digitale, noi subiecți și agenți digitali și mărirea capacităților umane, chemându-ne la regândirea a ceea ce înseamnă a fi „om” în contextul actual.
5. Specificități locale
Societățile umane sunt, de asemenea, bazate pe istorii spațio-temporale. Detaliile contextuale și istorice joacă un rol în traiectoriile dezvoltării economice și sociale. Începând cu anii 1990, există o recunoaștere pe scară largă că orice înțelegere a dezvoltării și transformării sociale trebuie să țină seama de specificitățile locale (sau naționale și regionale). Aspirațiile și definițiile „bunăstării” pot varia, de asemenea, în funcție de context. Conceptele și indicatorii globali trebuie astfel să includă spațiu pentru recunoașterea acestor factori și luarea în considerare a răspunsurilor relevante la nivel local.
În mod similar, nedreptatea și privilegiul istoric modelează structurile socio-politice și economice actuale și influențează modul în care sunt distribuite câștigurile și oportunitățile de dezvoltare. Cum am putea lua în considerare considerente precum colonialismul, sclavia și alte astfel de dimensiuni intergeneraționale în timp ce ne gândim să ne îmbogățim înțelegerea dezvoltării centrate pe om?
Înțelegerea conceptului de dezvoltare umană necesită, prin urmare, o articulare clară între problemele globale (sărăcie, inegalități, mobilitate) și implicațiile și practicile locale.
6. Interdependențe globale
Interdependențele globale au căpătat importanță în ultimele 2-3 decenii. Sărăcia a scăzut în multe regiuni ale lumii, ca urmare a activităților economice conectate la nivel global. În paralel, interdependențele globale au dus la provocarea riscurilor globale și a crizei transnaționale: 9 septembrie și terorismul internațional la începutul anului 11st secol; epidemia SARS în Asia în 2002/02, criza Ebola în Africa în 2014/16; criza financiară mondială din 2008/09; Refugiații sirieni și cetățenii africani care se îndreaptă spre Europa în 2015/16; criza climatică și alte dinamici ale schimbărilor globale de mediu ca o amenințare la adresa civilizației umane; pandemia COVID-19 în 2020.
Mulți oameni și mișcări își exprimă îngrijorarea cu privire la pierderea controlului guvernelor asupra acestor dinamici de interdependență globală. Încrederea în guverne se erodează; coeziunea socială este sub stres. Aceste tendințe sunt traduse în multe țări în mișcări autoritare, provocând democrația, ideea multilateralismului și conceptul de „comunitate umană” („Weltgemeinschaft”, inventat de Immanuel Kant). „Dezvoltarea umană” poate fi adusă în față numai dacă sunt dezvoltate soluții pentru tendințele descrise.
Cum ar putea revitaliza cooperarea internațională și aranjamentele organizaționale multinaționale pentru a gestiona mai bine riscurile globale și criza, dar cel mai important pentru a încuraja dezvoltarea umană?
Înapoi la Rearticulating Home Development Home.
Adăugați vocea la discuție, răspunzând la apelul global pentru intrări.
