Criza climatică este o criză de sănătate

Ziua Mondială a Sănătății 2022 este dedicată menținerii sănătății atât a oamenilor, cât și a planetei, cu scopul de a crea o mișcare de organizare a societăților axate pe bunăstare. La doi ani după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat COVID-19 o Urgență de Sănătate Publică, guvernele din întreaga lume încă nu reușesc să înțeleagă că pandemia este doar un prim simptom al unei lumi care rămâne fără suflare. Cu această ocazie, acest blog prezintă câteva perspective din viitorul raport privind scenariile de rezultat COVID-19 al Consiliului Internațional de Știință, care va fi lansat pe 17 mai 2022, servind drept un avertisment dur că acțiunea de mediu este necesară acum pentru a limita sfera amenințărilor existențiale viitoare.

Criza climatică este o criză de sănătate

Sărbătorită pe 7 aprilie a fiecărui an, Ziua Mondială a Sănătății marchează înființarea Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și își propune să atragă atenția globală asupra unui subiect major de sănătate globală. Tema din acest an – „Planeta noastră, sănătatea noastră” – explorează interconexiunea dintre sănătatea umană și criza climatică. Încă în mintea noastră, pandemia de COVID-19 a afectat practic fiecare aspect al societăților noastre și a scos la iveală defectele preexistente ale sistemelor noastre, iar odată cu aceasta vine și problema unei redresări durabile pe termen lung. Cu toate acestea, planează asupra noastră în timpul crizei COVID-19 este cea mai mare amenințare cu care se confruntă umanitatea: urgența climatică.

„Pe 17 maith ISC, în parteneriat cu UNDRR și OMS, își va publica raportul privind implicațiile politice pe termen lung ale pandemiei de COVID-19. Acesta va evidenția implicațiile foarte largi pentru fiecare aspect al politicii publice și provocările în elaborarea politicilor naționale și multilaterale care trebuie abordate, atât pentru a face față pandemiei continue, cât și a crizelor existențiale viitoare. Trebuie să învățăm rapid din experiențele din ultimele 28 de luni în care s-au produs multe tragedii și care vor avea ecouri pentru foarte mult timp. Pandemia nu s-a terminat.”

Peter Gluckman, președintele Consiliului Internațional de Știință

Pandemia a dat înapoi agenda de sustenabilitate

Pandemia a mutat atenția de la obiectivele pe termen lung la managementul crizelor pe termen scurt. Acțiunea în domeniul climei, deja insuficientă, a fost pusă în spate, în vreme ce regiunile lumii s-au grăbit să răspundă crizei imediate, lăsându-le vulnerabile în fața dezastrelor pe termen lung, cum ar fi schimbările climatice. Dar deciziile care se iau astăzi, fie ele sociale, economice sau politice, au un impact de anvergură asupra climei și asupra sănătății umane. Când OMS avertizează că „90% dintre oameni respiră aer nesănătos rezultat din arderea combustibililor fosili”, consecințele asupra sănătății și mediului sunt în mod clar legate de deciziile politice. Impulsate de schimbările climatice, evenimentele meteorologice extreme, degradarea solului și lipsa de apă nu numai că afectează producția de alimente și sistemele alimentare, ci și deplasează populații mari și afectează sănătatea acestora.

Omenirea trebuie să acționeze și să fie unită în următorii ani pentru a aborda schimbările climatice, printr-o mai mare cooperare internațională între superputeri economice, în schimbul de cunoștințe și experiență atât pentru a lupta împotriva pandemiei, cât și pentru a aborda schimbările climatice și dezvoltarea durabilă, dar și pentru a face investiții publice globale pentru atinge aceste obiective.

Interdependența sănătății umane, animale și planetare

Pandemia de COVID-19 este rezultatul degradării mediului. Atunci când o populație umană invadează habitatele naturale ale animalelor, există riscul de zoonoze sau „spillovers”, în special atunci când acest contact are loc în apropierea centrelor urbane. Degradarea în continuare a mediului și încălcări ulterioare asupra habitatelor naturale obligă animalele să iasă din mediul lor natural, întâmpinând populații umane. Experții din întreaga lume sunt de acord că, dacă umanitatea continuă în ritmul actual, răspândirea bolilor zoonotice va deveni din ce în ce mai probabilă. COVID-19 este probabil primul de acest gen într-o „eră a pandemiilor”, subliniind nevoia de a reconsidera interconexiunea dintre oameni, animale și natură. 

Măsurile de protejare a pădurilor neexploatate, de închidere a piețelor de animale sălbatice, de conservare a habitatelor naturale și a biodiversității, pentru a permite cercetarea coordonată între țări cu privire la stabilirea modului de prevenire eficientă a deversărilor, pentru a evalua factorii declanșatori ai pandemiei, pentru a continua descoperirea virală în fauna sălbatică, printre altele, trebuie să să fie luate acum pentru a aborda aceste riscuri viitoare.

Ați putea fi, de asemenea, interesat de:

Prevenirea crizelor mai degrabă decât gestionarea lor

O trăsătură comună pentru majoritatea regiunilor lumii a fost nepregătirea pentru a face față pandemiei de COVID-19. Deși a apărut ca o problemă de sănătate, a perturbat rapid toate aspectele societății și a ilustrat interdependențele sistemelor noastre. Dacă societățile noastre nu ies din COVID-19 ca fiind mai rezistente, creștem riscul urmând modele vechi de dezvoltare, mai degrabă decât investind în societăți rezistente, informate la risc, verzi și mai echitabile. Multe regiuni sunt deja susceptibile la dezastre naturale și epidemii și nu vor putea face față efectelor schimbărilor climatice în timp ce se confruntă cu alte potențiale crize.

Fiind vorba de „când” mai degrabă decât „dacă” dezastrul lovește, societățile trebuie să recunoască nevoia de a preveni și de a se pregăti mai bine, pentru a încerca să împiedice pericolele să devină dezastre. Întrucât Organizația Mondială a Sănătății estimează că „peste 13 milioane de decese în întreaga lume în fiecare an se datorează unor cauze de mediu evitabile”, prevenirea crizei climatice și a potențialelor crize viitoare nu mai poate fi o idee ulterioară și trebuie considerată o prioritate politică înaltă. la toate nivelurile, necesitând investiții în cercetarea riscurilor și guvernanță.

Ați putea fi, de asemenea, interesat de:

Acoperirea notei de informare privind riscurile sistemice

Notă de informare privind riscul sistemic

Sillmann, J., Christensen, I., Hochrainer-Stigler, S., Huang-Lachmann, J., Juhola, S., Kornhuber, K., Mahecha, M., Mechler, R., Reichstein, M., Ruane , AC, Schweizer, P.-J. și Williams, S. 2022. ISC-UNDRR-RISK KAN Notă informativă privind riscul sistemic, Paris, Franța, International Science Council, https://doi.org/10.24948/2022.01

Raportul COVID-19 va fi lansat pe 17 mai 2022

Timp de peste un an, Consiliul Științific Internațional a condus Proiectul scenariilor de rezultate COVID-19, rezultând într-un raport care subliniază o serie de scenarii pe termen mediu și lung, care urmăresc să ne ajute înțelegerea opțiunilor pentru atingerea unui sfârșit optimist și echitabil al pandemiei, precum și să sintetizeze lecțiile învățate din pandemie, să identifice considerațiile de politică la nivel înalt și să evalueze opțiunile și barierele în calea punerii în aplicare a acestora. Lansare pe 17 May 2022, raportul va fi un instrument pentru ca factorii de decizie să înțeleagă mai bine că deciziile luate în lunile următoare au implicații de lungă durată și, prin urmare, trebuie să fie bazate pe considerații pe termen lung, nu doar pe priorități pe termen scurt.

Vezi o previzualizare a ceea ce urmează aici:

„Ceasurile” COVID-19 se fixează

Fotografie antet de Branimir Balogović on Unsplash.

VEZI TOATE ARTICOLELE LEGATE

Salt la conținut