Rezumat
Un raport al unui grup ad hoc ICSU-UNESCO-UNU.
Evaluarea ecosistemului mileniului (AM) a fost solicitată de secretarul general al Organizației Națiunilor Unite Kofi Annan în 2000. Inițiat în 2001, obiectivul AM a fost să evalueze consecințele schimbării ecosistemului pentru bunăstarea umană și baza științifică pentru acțiune necesare pentru a spori conservarea și utilizarea durabilă a acestor sisteme și contribuția lor la bunăstarea umană. MA a implicat activitatea a peste 1360 de experți din întreaga lume. Descoperirile lor, cuprinse în cinci volume tehnice și șase rapoarte de sinteză, oferă o evaluare științifică de ultimă generație a stării și tendințelor ecosistemelor lumii și a serviciilor pe care le oferă (cum ar fi apa curată, alimentele, produsele forestiere, controlul inundațiilor și resursele naturale) și opțiunile de restaurare, conservare sau îmbunătățire a utilizării durabile a ecosistemelor.
Concluzia concluziilor MA a fost că acțiunile umane epuizează capitalul natural al Pământului, punând o presiune atât de mare asupra mediului, încât abilitatea ecosistemelor planetei de a susține generațiile viitoare nu mai poate fi luată ca atare. În același timp, evaluarea arată că, prin acțiuni adecvate, este posibilă inversarea degradării multor servicii ecosistemice în următorii 50 de ani, dar schimbările necesare în politică și practică sunt substanțiale și nu sunt în curs de desfășurare.
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM), ca parte a procedurilor Fondului Global pentru Mediu (GEF), a inițiat o evaluare independentă a AM care a fost finalizată în septembrie 2006. În plus, Comitetul de Audit de Mediu al Regatului Unit al Camerei Comunelor a efectuat o evaluare a AM și a publicat rezultatele sale în 2007. Ambele evaluări au raportat că obiectivul tehnic al AM de a evalua capacitatea ecosistemelor de a sprijini bunăstarea umană s-a dovedit atât inovator, cât și de anvergură. Astfel, accentul AM pe serviciile ecosistemice și semnificația acestora pentru bunăstarea umană este recunoscut pe scară largă ca având o contribuție majoră la conectarea conservării biodiversității cu reducerea sărăciei.
Cu toate acestea, evaluările au concluzionat, de asemenea, că există puține dovezi până acum că AM a avut un impact direct semnificativ asupra formulării politicilor și luării deciziilor, în special în țările în curs de dezvoltare. În plus, în anumite domenii, AM nu a reușit să furnizeze sinteza sperată, deoarece lipseau cunoștințele științifice.
Sponsorii cheie ai AM, inclusiv ICSU, UNESCO și UNU, au identificat necesitatea unei abordări coordonate în ceea ce privește continuarea constatărilor AM pentru a maximiza impactul acesteia asupra comunităților științifice și politice. O strategie a fost pregătită de un grup consultativ de urmărire a AM, care era destinat să ghideze activitățile de urmărire desfășurate de organizațiile implicate în procesul de urmărire a AM într-un mod coordonat și coerent pentru a maximiza impactul acestuia. Ca parte a acestei strategii, ICSU, UNESCO și UNU s-au oferit să contribuie la consolidarea bazei de cunoștințe pentru schimbarea ecosistemului și bunăstarea umană, identificând acele lacune în înțelegerea științifică care au avut un impact negativ asupra conduitei AM. Sponsorii speră că noi cercetări științifice vor fi stimulate, astfel încât, atunci când se realizează o nouă evaluare științifică a biodiversității, a serviciilor ecosistemice și a bunăstării umane, să se poată oferi o bază mult mai fermă prin eforturi de cercetare a interfeței dintre sistemele biologice și sociale.
Raportul actual prezintă lacunele în cunoștințele științifice identificate de un grup de experți numiți de ICSU, UNESCO și UNU. Lacunele de cercetare identificate se referă la modul în care oamenii influențează ecosistemele și serviciile acestora. Această zonă de cercetare a fost efectuată de ceva timp, dar ar trebui completată de studii care să investigheze în continuare legăturile dintre biodiversitate și serviciile ecosistemice.
Modul în care schimbările ecosistemelor și serviciile acestora afectează bunăstarea umană este un domeniu nou de cercetare și încă mai sunt multe de făcut. Aceasta include metode mai bune de evaluare economică a serviciilor ecosistemice. De asemenea, este esențial să înțelegem mai bine cum sunt legate și afectate diferitele servicii ecosistemice.
Sărăcia este esențială pentru ca comunitatea globală să abordeze obiectivele de dezvoltare ale mileniului ONU. Deși știm că sărăcia poate fi exacerbată prin schimbări în ecosisteme și în serviciile acestora, nu există o înțelegere suficientă a ceea ce constituie bunăstarea și sărăcia umană și modul în care aceasta este legată de serviciile ecosistemice. Este important să îmbunătățim capacitățile predictive, de exemplu prin modelare, pentru a evalua factorii directori și indirecți ai schimbării ecosistemului și pentru a elucida în continuare schimbările neliniare și bruste. Raportul abordează, de asemenea, modul în care acțiunile umane pot afecta schimbările într-un mod pozitiv, inclusiv necesitatea unui management adecvat prin instituții și parteneriate adecvate.
Pentru a efectua cercetări și evaluări internaționale, comparative, este necesară monitorizarea variabilelor cheie, astfel încât modificările în timp să poată fi documentate. Raportul abordează necesitățile de date și subliniază importanța monitorizării atât a variabilelor naturale, cât și a celor socio-economice. Deși există multe eforturi internaționale, cum ar fi Sistemul Global de Observare a Pământului (GEOSS), există puține eforturi în curs de colectare a datelor socio-economice georeferențiate și un nou set de variabile care descriu serviciile ecosistemice trebuie adăugat, de asemenea, la monitorizarea globală sisteme.
Este important ca mecanismele să fie dezvoltate pentru a se asigura că agenda științifică poate fi dezvoltată într-o manieră participativă care implică părțile interesate relevante, precum și asigurarea existenței unor forme de dialog pentru a se asigura că cunoștințele științifice pot informa deciziile și procesul de luare a deciziilor.
Raportul propune dezvoltarea unui nou program de cercetare de 10 ani - Oameni, ecosisteme și bunăstare (HEW) - cu misiunea de a încuraja cercetarea coordonată pentru a înțelege relația dinamică dintre oameni și ecosisteme. Va exista un accent regional cu câteva site-uri de cercetare, unde echipele multidisciplinare de oameni de știință vor întreprinde cercetări ghidate de un protocol comun în contextul cadrului conceptual MA. La scară globală, accentul va fi pus pe factorii globali de schimbare a serviciilor ecosistemice și implicațiile unei astfel de schimbări pe scări multiple care să facă legătura între scara globală și cea locală / regională. Această lucrare ar trebui realizată în colaborare cu alți parteneri, cum ar fi programele de cercetare privind schimbările globale și Parteneriatul pentru Știința Sistemului Pământului (ESSP). Rezervele Omului și Biosferei UNESCO și siturile internaționale de cercetare ecologică pe termen lung ar putea oferi site-uri de cercetare adecvate pentru acest efort.
Un fir roșu care trece prin raport este necesitatea unei colaborări consolidate între oamenii de știință din natură și sociali, care implică și discipline de sănătate și tehnologice. Astfel, noua inițiativă trebuie să asigure o sensibilizare a tinerei generații de oameni de știință pentru a-i convinge de importanța abordării problemelor cruciale identificate de AM.