Acest raport prezintă perspective cheie care au reieșit din 2023 și 2022 conferințe despre războiul din Ucraina, organizate de Consiliul Internațional de Știință (ISC) și All European Academies (ALLEA). De asemenea, își propune să contextualizeze recomandările conferinței în cadrul mai larg al modului în care sistemul științific internațional și comunitatea de cercetare pot construi reziliența în vremuri de criză.
Ediția îmbogățită din 2023 a raportului confirmă valabilitatea recomandări de la conferința din 2022, subliniind totodată noi considerații bazate pe înrăutățirea situației din Ucraina.
A avut loc în martie conferință virtuală 2023 a reunit peste 530 de participanți din întreaga lume, cu sesiuni găzduite de Science Europe, Fundația Națională de Cercetare a Ucrainei, Consiliul Tinerilor Oameni de Știință și Ministerul Educației și Științei din Ucraina. Evenimentul de trei zile a mobilizat comunitatea științifică pentru a evalua eforturile de protecție și sprijin implementate în ultimul an, evaluând, în același timp, căile de urmat pentru sprijin sporit și reconstrucție post-conflict.
📂 Urmăriți înregistrările conferinței și accesați prezentările
Descărcați raportul conferinței
A doua conferință privind criza din Ucraina raportează
Citiți raportul complet și consultați rezumatele executive în engleză și ucraineană:
Recomandări
Recomandările de mai jos au fost elaborate în iunie 2022, cu accent special pe războiul din Ucraina, dar au fost, de asemenea, concepute pentru aplicare globală și în alte crize. Acolo unde este cazul, se notează adaptările și nuanțele apărute în urma conferinței din martie 2023.
RESPONSABILITATE
Guvernele, învățământul superior, comunitatea științifică și de cercetare trebuie să lucreze împreună pentru a-și îndeplini angajamentele naționale de recunoaștere și sprijinire a dreptului la educație și știință în țara lor.
Motivație: Guvernele naționale au semnat deja și s-au angajat cu instrumentele și documentele internaționale, dar sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a asigura implementarea lor în țara lor. Guvernele naționale ar trebui să acorde cel puțin o atenție deosebită, în consultare cu părțile interesate relevante, îndeplinirii obligațiilor care le revin prin:
→ Recunoașterea dreptului fundamental la știință și educație, inclusiv dreptul de a accesa un învățământ superior de calitate, de a participa la progresul științific și de a se bucura de beneficiile acestuia;
→ Punerea în aplicare a mecanismelor de management, programatice și financiare pentru a proteja personalul, sistemele și infrastructura din învățământul superior și științific în timpul dezastrelor provocate de oameni și al războiului și pentru a permite eforturile de recuperare și reconstrucție. Guvernele naționale trebuie să fie capabile să extindă rapid aceste mecanisme, în cazul în care ar exista o situație de urgență în țara lor, cu puncte de contact și linii de raportare clar identificate către ministerele responsabile.
SOLIDARITATE INTERNAȚIONALĂ
Guvernele, învățământul superior, comunitatea științifică și de cercetare trebuie să conlucreze pentru a-și îndeplini angajamentele naționale pentru a sprijini participarea savanților și cercetătorilor aflați în situații de risc, strămutate și refugiați în țara lor de origine sau într-o țară terță, dacă este necesar.
Motivație: Există o nevoie urgentă ca guvernele naționale să își respecte angajamentele în temeiul articolului 27 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale articolului 15 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și să fie trase la răspundere conform acestor tratate.
Aceste angajamente la nivel înalt descriu în mod specific finanțarea și sprijinul peste granițele internaționale și un răspuns global pentru sprijinirea țărilor afectate de criză sau conflict. Măsurile pentru îndeplinirea unor astfel de angajamente vor necesita finanțare și politici care să abordeze modul de menținere în funcțiune a sistemelor educaționale și de cercetare existente, precum și furnizarea de mecanisme de sprijin și protecție pentru savanți și cercetători, indiferent de statutul sau locația lor de strămutare din cauza unei crize. Acestea vor trebui să includă structuri permanente, linii bugetare și politici de sprijinire a sistemelor de învățământ superior și de cercetare dincolo de frontiere, atât pe baze temporare, cât și pe termen lung.
DESCHIDERE
Comunitatea științifică și de cercetare internațională ar trebui să acorde sistemelor științifice afectate de conflict mijloacele de reconstrucție prin adoptarea pe deplin a recomandărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) privind știința deschisă.
Motivație: „știința deschisă” reprezintă democratizarea științei și, într-o lume științifică interconectată, este crucială pentru a permite țărilor fragile sau afectate de conflicte să-și reconstruiască sau să-și dezvolte sistemele de învățământ superior și de cercetare din cauza costurilor altfel prohibitive ale participării la actualul model științific „închis”. De asemenea, știința deschisă este esențială pentru a permite savanților și cercetătorilor strămutați să acceseze resursele educaționale și de cercetare și să își continue munca.
INCLUDERE
Toate părțile interesate trebuie să se asigure că programele și oportunitățile sunt concepute inclusiv pentru a evita excluderea unor grupuri specifice de savanți și cercetători aflați în pericol, strămutate și refugiați, pe baza unor caracteristici precum limba, statutul de familie, sexul, dizabilitățile, mediul cultural și bunăstarea psihosocială. fiind.
Motivație: Nu există o abordare „unică pentru toate” care să poată oferi un răspuns adecvat. În schimb, programele și oportunitățile trebuie să aibă o lentilă de incluziune care să ia în considerare nevoile specifice ale diferitelor grupuri de participanți atunci când planifică și elaborează măsuri de sprijin. Aceasta include nevoia de asistență mai holistică sau integrată pentru a aborda nevoile psihologice, sociale, financiare, fizice și profesionale și bunăstarea indivizilor și a familiilor acestora.
Adaptări 2023: → Conducerea și implicarea oamenilor de știință de la începutul/la mijlocul carierei sunt esențiale pentru reconstruirea unei națiuni după conflict. Persoanele aflate la începutul carierei nu au baze solide sau experiență și au nevoie de mai mult sprijin pentru a evita întreruperea învățării și a dezvoltării carierei.
→ Comunitatea internațională ar trebui să echilibreze mai bine advocacy și să sprijine răspunsurile privind crizele la nivel global, atât în Nordul Global, cât și în Sud.
MOBILITATE
Părțile interesate trebuie să lucreze împreună pentru a dezvolta mecanisme globale și structuri de coordonare care să faciliteze mobilitatea academică și științifică sigură – pentru a se asigura că nu se pierde potențialul savanților și cercetătorilor strămuți și refugiați.
Motivație: Crizele sunt de natură complexă și necesită soluții de colaborare în comunitățile umanitare, de învățământ superior, de cercetare și științifice, precum și de parteneriate cu donatori/finanțatori, factori de decizie și societatea civilă. Mobilitatea este un ingredient esențial pentru a permite conducătorilor umani ai sistemelor de învățământ superior și științifice să supraviețuiască și să prospere în timpul unei crize, astfel încât să poată stimula redresarea în urma acesteia, dar această mobilitate este adesea împiedicată de răspunsuri politice necoordonate sau insuficiente. Reunirea experienței valoroase, cunoștințelor și resurselor într-o manieră coordonată va îmbunătăți eficiența, va reduce dublarea eforturilor și va pune bazele structurilor și mecanismelor care pot fi activate pentru a răspunde mai rapid la crizele viitoare.
Adaptări 2023: → Există necesitatea de a oferi sprijin programatic pentru oamenii de știință și cercetătorii care rămân într-o țară în timpul războiului sau crizei și doresc să-și continue munca.
→ În timp ce circulația creierului ar trebui să fie un obiectiv, siguranța și bunăstarea individului este de cea mai mare importanță. Este responsabilitatea guvernelor și organizațiilor să creeze condițiile necesare pentru ca oamenii să se poată întoarce odată ce acest lucru este sigur.
FLEXIBILITATE
Toate părțile interesate trebuie să recunoască nevoile în evoluție ale cadrelor universitare, cercetătorilor și studenților prin proiectarea unor modele programatice și de finanțare mai flexibile, care să permită schimbări în locație și să permită atât participarea la distanță, cât și în persoană.
Motivație: Finanțarea și programele pentru a oferi sprijin virtual persoanelor afectate de criză este o nouă solicitare care a apărut din criza din Ucraina. Acesta abordează probleme precum restricțiile de călătorie și continuitatea muncii, dar provoacă proiectarea programelor mai tradiționale. Sunt necesare cercetări și advocacy suplimentare pentru a răspunde cererii de sprijin virtual. În plus, continuă să fie evidențiată nevoia de asistență mai holistică sau integrată pentru a aborda nevoile psihologice, sociale, financiare, fizice și profesionale și bunăstarea persoanelor și a familiilor acestora.
Adaptări 2023: → Fazele în schimbare ale crizelor, de la urgență la o „criză” prelungită și până la redresare/reconstrucție, toate au necesitat abordări și mecanisme de sprijin diferite.
→ Modelele de finanțare ar trebui să fie flexibile pentru a fi mai bine direcționate către sprijinirea cercetătorilor, oamenilor de știință și instituțiilor care rămân în țara afectată.
PREVISIBILITATE
Părțile interesate trebuie să lucreze împreună pentru a dezvolta cadre durabile în și între sistemele naționale științifice, de învățământ superior și de cercetare care să permită o abordare mai previzibilă și mai eficientă a fazelor de pregătire, răspuns și reconstrucție după conflict sau dezastru.
Motivație: Crizele vor continua să aibă loc în întreaga lume, fie prin conflicte, schimbări climatice sau alte dezastre. Este necesar să se ia în considerare modul în care țările, organizațiile și agențiile internaționale se pot pregăti mai eficient pentru astfel de crize, pot răspunde și se pot reconstrui. Deși este necesar să se concentreze asupra nevoilor imediate de salvare a vieții la începutul unei situații de urgență, este, de asemenea, esențial să se țină cont de obiectivele pe termen lung și să se bazeze pe lecțiile învățate. Organizațiile științifice multilaterale sunt bine plasate pentru a conduce această lecție inter-parteneră și dezvoltarea cadrului.
Adaptări 2023: → Sunt necesare o armonizare și sistematizare mai amplă a standardelor, politicilor, valorilor și principiilor privind răspunsul și pregătirea.
→ Sunt necesare un fond și un angajament internațional pentru un răspuns mai imediat și mai previzibil.
RECOMANDĂRI SUPLIMENTARE DIN MARTIE 2023
Deși recomandările inițiale au rămas puternice, au existat câteva domenii care nu s-au potrivit tocmai și trebuiau dezvoltate în continuare ca noi recomandări.
COORDONARE
Eforturile de răspuns la crize necesită o coordonare mai largă, parteneriat și colaborare între părțile interesate din diferite sectoare, la nivel global. Eforturile de armonizare a răspunsurilor vor duce la o mai mare eficiență și eficacitate.
Motivație: Sectorul științific nu are mecanisme adecvate de coordonare și organizare a răspunsurilor la crize. În prezent, abordările sunt ad-hoc, ceea ce poate crea lacune sau suprapunerea programelor. Pe măsură ce lumea trece într-o eră de policriză, este nevoie de mecanisme de coordonare mai largi între sectoarele științei, educației, umanitare și de răspuns la dezastre.
DIALOG
Sunt necesare locuri sigure și interlocutori de încredere pentru a reuni diverse părți interesate din comunitatea științifică internațională în jurul unor probleme sensibile și complexe legate de crize, pentru a facilita dialogul care promovează solidaritatea, colaborarea și coordonarea răspunsurilor și soluțiilor.
Motivație: Crizele, în special războiul și conflictele violente, sunt complexe, având în joc diverse părți interesate, perspective și probleme. Platformele deschise care pot facilita comunicarea sinceră permit reflecție și discuții pentru a găsi o cale de urmat. Adunarea diferitelor entități încurajează, de asemenea, un sentiment de camaraderie și poate facilita în mod natural colaborarea și parteneriatul.
AGENŢIE
Pregătirea și răspunsurile la crize sunt cel mai bine inițiate sub conducerea locală (când este posibil), în colaborare cu inițiative străine (în funcție de timp și context).
Motivație: actorii naționali și locali își cunosc cel mai bine nevoile, capacitățile și complexitățile legate de criză. Cu toate acestea, în mijlocul unei crize, în special în perioada imediată de urgență, angajamentul și asistența străină sunt adesea necesare pentru a consolida intervențiile care salvează vieți. Atunci când este posibil, conducerea ar trebui să fie încredințată persoanelor și instituțiilor dintr-o țară afectată.
Ar trebui căutată în mod specific implicarea a două grupuri:
→ Cercetătorii și oamenii de știință aflati la începutul și la mijlocul carierei pot fi extrem de inovatori și orientați spre viitor în dezvoltarea de noi răspunsuri care să le satisfacă nevoile.
→ Diaspora științifică are legături profunde cu cei care rămân în interiorul țării și la nivel global și poate reuni o experiență și perspective diverse asupra nevoilor și căilor de urmat.
de asemenea poti fi interesat de
Descoperiți recomandările primei conferințe privind criza din Ucraina, găzduită în comun la 15 iunie 2022 de ISC și partenerii săi – All European Academies (ALLEA), Kristiania University College și Science for Ukraine. Discuțiile Conferinței au fost rezumate într-un raport, care include lecții importante despre cum să sprijine sectoarele științifice din Ucraina și din alte țări afectate de conflicte și dezastre.
Coperta imaginii prin Freepik.com.