Seria a fost dezvoltată ca o contribuție la Inițiativa Știința în Exilși va prezenta membrii comitetului de conducere al proiectului, precum și alți cercetători implicați în inițiativă. Scopul este de a oferi o platformă oamenilor de știință strămutați pentru a-și împărtăși experiențele de primă mână și de a crește gradul de conștientizare a problemelor cu care se confruntă oamenii de știință refugiați, expuși riscului și strămutați.
Puteți auzi seria mai întâi urmând cadouri ISC pe platforma dvs. de podcast la alegere sau vizitând Prezintă ISC.
În acest episod din seria Știința în exil auzim de la Esmeray Yogun, un sociolog a cărui cercetare se concentrează pe integrarea migranților cu înaltă calificare pe piața muncii. Yogun este originar din Turcia, dar a fost forțat să plece în Franța după ce a fost identificat ca activist politic.
Copie
Esmeray: Fiind om de știință strămutat, este teribil. În același timp, se pare că imaginea este perfectă, deoarece vă veți întâlni cu o mulțime de oameni diferiți, această nouă aventură, da! Dar o doream? Nu. Dar sunt aici - sunt un om de știință strămutat.
Husam: Sunt gazda ta Husam Ibrahim și acesta este podcastul Știința în exil. În această serie, obținem o perspectivă asupra vieții oamenilor de știință aflați în exil și discutăm despre modul în care trecutul, prezentul și viitorul științei pot fi păstrate peste granițe. Acest podcast face parte dintr-o inițiativă în curs de desfășurare a refugiaților și a oamenilor de știință strămutați, condusă de Science International, un proiect comun de Academia Mondială de Științe, Parteneriatul InterAcademy și Consiliul Internațional de Științe. În episodul de astăzi, îl avem pe Esmeray Yogun, un om de știință turc academic și social. În prezent, lucrează ca secretară executivă la Asociația Sociologică Europeană din Paris, Franța. În 2016, când locuia încă în Turcia, ea a semnat o petiție referitoare la conflictul turc kurd, care a condus guvernul turc să o declare teroristă și să o condamne la închisoare. Drept urmare, Esmeray a fost nevoită să migreze de acasă în Turcia.
Esmeray: Cred că este mai bine dacă vorbesc puțin despre Academici pentru pace, deoarece acesta este nucleul poveștii mele. Și acest Academic al Păcii - de fapt, se întoarce înainte de petiție - este fondat în 2012 și este în special pentru a sprijini prizonierii kurzi și cererile lor de pace în Turcia. Dar în 2016 a existat această petiție „Nu vom fi parte a acestei infracțiuni”. Și după semnarea acestei petiții, ceea ce sa întâmplat de fapt este că a fost declarată publicului, la o conferință de presă. Semnatarii care erau la momentul respectiv erau deja în jur de 2,338. Deci, ceea ce s-a întâmplat este că sute dintre ei au fost concediați imediat de la locul de muncă și pașapoartele au fost anulate, confiscate. Și dacă caută locuri de muncă și posturi la Universitatea din Turcia, li se împiedică să găsească locuri de muncă sau mai mulți au fost amenințați fizic și verbal. Deci, totul s-a schimbat. Semnatarii, inclusiv eu, s-au confruntat cu moartea civilă prin cooperarea guvernului, a comisiilor de învățământ superior și a conducerilor universității.
Drept urmare, a trebuit să plec din țară pentru că a existat un caz. Și la instanță mi-am dat declarația judecătorului, iar apoi cazul a inclus o închisoare de șapte ani și jumătate din cauza propagandei teroriste ... Nebun, știi, este o nebunie! Desigur, vreau imediat să plec din țară.
De fapt, a fost o traumă. Pentru că știi că ești sigur că trebuie să faci ceva și ești hotărât să faci ceva, dar când devine prea real și atunci când ți-ai pierdut viața, ți-ai pierdut slujba, când vezi că devine grav și trebuie să părăsiți țara, este o încălcare, știți. Este o încălcare reală împotriva ta, a colegilor tăi, a celorlalți semnatari.
De exemplu, îmi amintesc că unul dintre colegi, mi-a bătut ușa și apoi mi-a spus „scuze, dar în locurile publice, nu-ți mai spun salut”, ca în cantină, în cantine. Știi de ce? Pentru că eram terorist acum. Iti poti imagina?
Nu-ți mai poți face viața în Turcia, a trebuit să plec. După cum am spus, atunci când aveți traume, în timpul traumei nu vă comportați ca un profesionist, deoarece nu face parte din planul meu de carieră. Planul meu de carieră era să rămân în Turcia, să am profesor asociat și să-mi continui viața acolo. Desigur, nu sunt împotrivă să fiu în străinătate, dar nu va fi așa, știi? Nu avea să fie o migrație forțată. Mi-aș putea părăsi țara, bineînțeles, nicio problemă. Dar nu avea să fie așa. Nu avea să-ți pună toată viața într-un singur rucsac și apoi să-ți părăsești casa.
Husam: Când ți-ai dat seama că trebuie să migrezi din Turcia, cum ai decis că vrei ca Franța să fie țara gazdă?
Esmeray: Eram atât de stresat și am început să mă gândesc „ok, unde pot să merg? Cum și ce fac? '. Franța nu era cu adevărat în fruntea listei mele, deoarece înainte de a veni aici nu puteam vorbi franceza. Dar, știți, în 2017, noiembrie, postul este finanțat în Franța și a existat ocazia de a aplica și de a căuta instituția gazdă. Așadar, a fost una dintre alternativele pe care le aveam, așa că am aplicat și apoi a funcționat.
Husam: Mi-ați spus că vă identificați în prezent ca fiind un om de știință strămutat, cum ați defini acest statut? Și cum te face să te simți?
Esmeray: Ce sunt aici - sunt om de știință strămutat și vreau să port acest „strămutat” ca pe un titlu pe cap? Nu, nu vreau. Sunt om de știință și sunt o ființă umană. Și acum viața mea a construit cu adevărat totul pentru că trebuie să merg în acea direcție și simt că de fiecare dată când încerc să ieșesc, viața mă pune înapoi acolo, pentru că este realitatea mea acum.
Husam: Cum a fost afectată munca ta ca om de știință socială? V-ați concentrat cercetarea pe integrarea pe piața muncii a migranților. De când v-ați petrecut în Turcia, continuați să faceți cercetări privind integrarea pe piața muncii a migranților cu înaltă calificare. Ai putea să-mi spui ceva mai mult despre cercetările tale?
Esmeray: Este vorba despre politicile active ale pieței forței de muncă ale guvernului și compararea politicilor. Este vorba despre migranții strămutați, în special cei cu înaltă calificare ca noi și integrarea pe piața muncii în Franța. Încerc să înțeleg care sunt barierele acestor programe active pe piața muncii, care sunt obstacolele programelor active pe piața muncii.
Trăiți războiul și apoi veniți, dar există un alt război și este un război economic. Nu este împotriva Partidului Justiției și Dezvoltării poate ca în Turcia, dar aici este o altă luptă, o altă groapă, o altă problemă. O numim integrare. În primul rând, desigur, integrarea pe piața muncii și a doua este integrarea socială. Și cu siguranță limba este centrul în Franța.
Deci, decid despre acest lucru și abordarea mea de bază a ideii a fost de fapt - este vorba, să presupunem, legătura dintre universitate, stat și lumea afacerilor și lumea pieței, cunoscută sub numele de tripla spirală. Puteți susține această triplă spirală, ceea ce înseamnă că, dacă puteți face bine integrarea, integrarea lumii afacerilor cu universitățile și atunci vă puteți îmbogăți de fapt cu această triplă spirală. Deci, este foarte esențial să ai oameni de știință educați și abordări inovatoare în diferite domenii ale pieței muncii.
Deci, în acel moment, cred că este important să evidențiem oamenii de știință strămutați deoarece - sunt o capcană pentru guvern sau sunt oportunitatea pentru guvern. Este forța de muncă gata. Vă puteți imagina că sunt 50,000 de euro doar pentru un doctorat? Și apoi primiți mulți [migranți] din Orientul Mijlociu, din țările nedezvoltate ca țară europeană. Și apoi, dacă nu le poți integra cu adevărat pe piața ta, îi pierzi pe acești oameni. Pentru a crea baza de cunoștințe, Franța este necesară, guvernul trebuie să înțeleagă valoarea acestei comori adormite.
Husam: Deci, care este starea actuală a integrării pe piața muncii pentru migranții cu înaltă calificare în Franța și în Europa, potrivit cercetărilor?
Esmeray: În Franța, există o mulțime de studii de integrare pe piața muncii, dar problema este că nu există cercetări instruite despre migrația strămutată cu înaltă calificare. Pentru că, atunci când vorbim despre migrație, nu este cel mai calificat în primul rând și, dacă este foarte calificat, nu este deplasat.
Dar nu înseamnă că nu putem dovedi discriminarea pe piața muncii. Există o mulțime de studii interesante. De exemplu, în Franța, îmi amintesc de o mulțime de universitari pe care îi aplică pentru slujba cu nume mai multe arabe și cu nume mai occidentale. Și a existat o diferență foarte semnificativă între obținerea invitației de angajare. Și dacă aveți un nume arab, știți, este foarte dificil să obțineți chiar și o invitație de angajare, în ciuda faptului că ați trimis (a fost cercetare) CV-uri foarte supracalificate.
Aș dori să ofer din nou un pic de terminologie, că exodul de creiere este o imigrație a reședinței educate pe teritoriu pentru șederi permanente sau lungi în străinătate, care este urmată în principal de scăderea creșterii economice sau a exportului de creier sau a mobilizării creierului. Acum, multe comisii europene vorbesc despre această mobilizare pentru ca aceasta să se întâmple de fapt. Așadar, caracteristicile integrării pe piața muncii a refugiaților, de fapt, integrarea este foarte lentă și rate de ocupare mai mici - vorbesc despre UE - și rate mai mici decât nativii. Deci, chiar și pentru aceeași slujbă, pot spune că, dacă ești imigrant, câștigi mai puțini bani decât nativul. Și femeile migrante și refugiații obțin rezultate relativ scăzute pe piața muncii, în special pe termen scurt. Și condițiile economice ale pieței țării gazdă la momentul intrării pot afecta cu adevărat durata integrării și viteza de integrare.
Pentru mine este foarte important să indic două terminologii - descalificare și recalificare. Acest lucru se datorează slabelor politici de integrare. Știți, descurajând, de exemplu, sunteți un medic din Siria sau Turcia și apoi acceptați munca ca expert în sănătate, expert în asistență, ca un tehnician. Este încă în același sector, dar sunteți cu adevărat instruiți de piață. De ce? Pentru că pentru a obține slujba, ceea ce gândești [este] „Bine, cel puțin este mai bine decât nimic”.
Lasă-mă să termin și recalificarea. Reskillingul este, de exemplu, că aveți un masterat în doctorat, dar cel de-al doilea doctorat îl fac aici pentru acreditarea diplomelor sau a competențelor. Deci, îl numim reskilling. Este din nou foarte scump și rău, deoarece este din nou rezultatul slabelor politici de integrare. Nu există niciun motiv pentru a-i instrui, nici un motiv pentru a le cere să meargă și să reeduceți pentru a obține o altă diplomă care nu este necesară. Și este într-adevăr împotriva societății cunoașterii, știi? Societatea cunoașterii, nu puteți merge cu recalificarea și descurajarea, deoarece ambele pierd timp, pierd economia.
Husam: Care ați spune că sunt câteva modalități de a crește viteza de integrare pe piața muncii pentru migranții cu înaltă calificare?
Esmeray: Deci, ideea mea a fost de a avea un fel de serviciu public de ocupare a forței de muncă pentru migranții cu înaltă calificare, care să constituie legătura dintre candidat și oportunitatea de angajare.
Dar problema este că, dacă predai la universitate de 20 de ani, atunci poate competența, abilitățile, cunoștințele, trebuie să lucrezi puțin la ele pentru a crea o valoare pentru afacere sau angajator. Deci, acolo aveți nevoie de program.
Aceasta a fost de fapt ideea de bază a proiectului meu. Una este crearea fondului de locuri de muncă din informațiile obținute de la angajatori și care reprezintă o mare oportunitate pentru ei și pentru responsabilitatea socială. Și cealaltă parte a fost să fie în contact cu candidatul în sine, adică migranții cu înaltă calificare din Franța și să-i pregătească pentru piața reală a muncii. De fapt, în Canada, în Noua Zeelandă, acum doi ani a existat un alt proiect - și în Bulgaria - am văzut că funcționează. Trebuie doar să puneți elementele potrivite împreună și apoi să le faceți să funcționeze.
Husam: Îți mulțumesc Esmeray Yogun pentru că ai participat la acest episod și ai împărtășit povestea și cercetările tale cu Science International.
Acest podcast face parte dintr-un proiect în curs de desfășurare a refugiaților și oamenilor de știință strămutați, numit știință în exil. Este condus de science international, o inițiativă în care trei organizații științifice globale colaborează în fruntea politicii științifice. Acestea sunt Consiliul internațional pentru științe, Academia mondială de științe și parteneriatul InterAcademy.
Pentru mai multe informații despre proiectul știință în exil, vă rugăm să vă îndreptați către: Consiliu.Stiinte/Scienceinexile.
Informațiile, opiniile și recomandările prezentate de oaspeții noștri nu reflectă neapărat valorile și convingerile Science International.
Declinare a responsabilităţii
Informațiile, opiniile și recomandările prezentate de oaspeții noștri sunt cele ale contribuitorilor individuali și nu reflectă neapărat valorile și credințele Știința Internațională, o inițiativă care reunește reprezentanți de nivel superior ai trei organizații științifice internaționale: Consiliul Internațional pentru Științe (ISC), Parteneriatul InterAcademy (IAP) și Academia Mondială de Științe (UNESCO-TWAS).
Foto antet: Masakazu Matsumoto prin Flickr.
