Plasarea cunoștințelor științifice, pregătirea și conștientizarea publicului în centrul politicii privind riscul de dezastre

Sfaturile guvernamentale bazate pe cunoștințe, pregătirea, conștientizarea publicului și acțiunile în timp util sunt un succes serios în gestionarea crizelor și a dezastrelor. O cooperare fructuoasă între oamenii de știință, factorii de decizie politică și societatea în toate etapele gestionării riscurilor de dezastre ar contribui la rezistență și durabilitate și este de o importanță vitală în timpul crizelor / dezastrelor, cum ar fi pandemia COVID-19. Nicio acțiune politică și guvernamentală nu este productivă fără a avea cunoștințe științifice și conștientizarea publicului.

Plasarea cunoștințelor științifice, pregătirea și conștientizarea publicului în centrul politicii privind riscul de dezastre

Opinie, alik Ismail-Zadeh

Lumea se confruntă cu o amenințare globală fără precedent a celor 21st secol din cauza coronavirusului (COVID-19), un pericol biologic, care prin impactul său ar putea fi comparat cu lumea aflată în război cu virusul. Amenințarea s-a transformat rapid într-un dezastru, care se caracterizează printr-o „perturbare gravă a funcționării unei comunități sau a unei societăți la orice scară din cauza evenimentelor periculoase care interacționează cu condițiile de expunere, vulnerabilitate și capacitate” care duc fie la nivel uman, economic sau pierderile și impactul asupra mediului1.

Având în vedere eforturile semnificative ale Chinei de a conține coronavirusul în țară, numărul total (~ 36,000 la 31 martie 2020)2 a pierderilor umane cauzate de COVID-19 nu este probabil mare în comparație cu cele din timpul dezastrelor pandemice din 20th secol, care a luat viața a sute de milioane3. Între timp, numărul pierderilor umane crește exponențial, împreună cu numărul persoanelor infectate, în ciuda diferitelor forme de izolare introduse recent de țările afectate. În ceea ce privește estimările pierderilor economice și financiare, cifrele nu sunt încă cunoscute, dar se așteaptă să devină foarte mari.

Cât de bine au fost statele și societățile pregătite să facă față unui dezastru cauzat de evenimentul cu pericol biologic?

Asistăm la o nepregătire iresponsabilă a multor țări, inclusiv a celor considerate cele mai dezvoltate din punct de vedere economic pentru a lupta împotriva COVID-19, permițând virusului să se răspândească atât de ușor în întreaga lume, în ciuda Republicii Populare China, a Republicii Coreea și a altor națiunile au arătat bune practici de izolare a bolii. Majoritatea populației din Europa și din alte țări nu a fost conștientă de gravitatea și reproductivitatea raportului virus versus fatalitate4,5, considerând uneori noul coronavirus ca fiind o gripă sezonieră anuală.

Între timp, COVID-19 nu este un pericol biologic surprinzător sau neașteptat. Oamenii de știință își amintesc de gripa pandemică din 20096 și au fost bine conștienți de natura mutației coronavirusurilor care prevăd un nou tip de coronavirusuri care să apară în viitor7. Aceasta înseamnă că fie cunoștințele disponibile nu au fost livrate în mod corespunzător de către oamenii de știință guvernelor naționale și societăților pentru a deveni utile, utilizabile și utilizate8 sau cunoștințele bazate pe dovezi au fost transmise factorilor de decizie politică, dar nu au fost utilizate în unele țări, permițând pericolului biologic să devină un dezastru.

Cadrul Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastru 2015-2030 prezintă mai multe priorități pentru acțiuni de prevenire și reducere a riscurilor de dezastru existente, inclusiv înțelegerea riscului de dezastru, consolidarea guvernanței riscului de dezastru pentru gestionarea riscului de dezastru, investiții în reducerea dezastrelor pentru reziliență și îmbunătățirea pregătirii pentru dezastre pentru un răspuns eficient9.

Proiectând aceste priorități asupra dezastrului pandemic COVID-19 în curs, vedem că, în ciuda eforturilor semnificative ale oamenilor de știință pentru a înțelege natura coronavirusului și riscurile sale, s-a făcut puțin pentru gestionarea unui risc de dezastru asociat cu această pandemie. Multe țări nu au avut grijă de sistemele lor de sănătate, nu au pus spitalele sub o presiune economică sau chiar au redus îngrijirile publice de sănătate. Se știe că nepregătirea costă foarte mult în comparație cu măsurile bine concepute, implementate și informate pentru a reduce riscul de dezastru.

Din păcate, oamenii din multe țări nu au fost informați în prealabil cu privire la tratamentul și măsurile de protecție relevante asociate cu pericolele biologice, în general, și acest coronavirus, în special, și materialele informative au început să apară abia după ce pandemia s-a transformat într-o criză.

Problema

Reducerea riscului de dezastru datorat pericolelor naturale devine o bază pentru dezvoltarea durabilă, în special în creșterea rezistenței la dezastre a comunităților. Deși s-au înregistrat progrese considerabile în reducerea pierderilor din cauza pericolelor naturale specifice, riscul evoluează și crește, după cum reiese din pandemia COVID-19. Cunoștințele noastre despre pericolele naturale și interacțiunea lor cu sistemele umane sunt contestate de repercusiunile unei lumi din ce în ce mai interdependente, care se transformă prin schimbări tehnologice, globalizare, instabilități politice și economice.10.

Într-o lume atât de strâns cuplată, un dezastru, cauzat în special de un pericol biologic, afectează nu numai zona imediată în care apare, ci are și efecte în cascadă din cauza transmiterii bolilor, precum și a întreruperilor lanțurilor de aprovizionare, a traficului de transport și a funcționării piețe11. Un impact al pandemiilor COVID-19 asupra economiei mondiale evidențiază interconectarea societății globale chiar și atunci când considerăm că dezastrele au origini locale. Prin urmare, acțiunile urgente sunt vitale pentru a limita răspândirea coronavirusurilor și pentru a preveni ca boala pandemică să devină un dezastru12.

Pentru a reduce semnificativ riscul de dezastru și a crea un mediu rezistent, sunt la fel de importante cunoștințele științifice, precum și conștientizarea publicului în timpul crizelor și al dezastrelor. Dacă oamenii nu știu cum să acționeze corect și aud mesaje neclare și diverse din diverse surse (nu întotdeauna de încredere), nu știu ce să facă și, prin urmare, începe o panică. Sănătatea lor mentală (nu numai fizică) este în pericol, în special în locurile cu o rată ridicată a infecției și a mortalității. Mai mult, ca efect secundar, necunoașterea creează un fundal pentru dezvoltarea diferitelor teorii ale conspirației, de exemplu, cu privire la originea pericolelor.

Soluția

Multe țări se confruntă cu provocări în ceea ce privește înțelegerea, evaluarea și răspunsul la natura dependentă de timp a riscurilor naturale și a riscurilor de dezastru, iar aici cercetarea integrată a riscurilor de dezastru joacă un rol critic (grație programului științific privind cercetarea integrată asupra riscului de dezastre (IRDR) , co-sponsorizat de ISC și UNDRR, pentru promovarea unei abordări holistice în cercetarea și gestionarea riscurilor de dezastru). Modificări ale intensității aparițiilor și / sau severității evenimentelor de pericol, parțial din cauza variabilităților climatice și de mediu, coroborate cu modificări ale vulnerabilității și expunerii vor modifica impactul pericolelor naturale asupra societății în moduri majoritar negative.

Între timp, este posibil să se dezvolte proiecții ale evenimentelor de pericol viitoare pe baza modelării și analizelor de date, dar acestea au, de asemenea, o valoare diferită în funcție de modelele utilizate și de scalele spațiale și temporale utilizate în prognoză. Procesele sociale macro și micro-la scară care produc vulnerabilitate (dezvoltare nesustenabilă, urbanizare în creștere, inegalități sociale și disparități de bogăție / trai) se accelerează și în multe regiuni amplifică impactul pericolelor naturale11.

Înțelegerea modului în care oamenii interpretează riscurile și aleg acțiunile pe baza interpretărilor lor este vitală pentru orice strategie de reducere a dezastrelor13. Comunitățile afectate au atât grupuri rezistente, cât și grupuri vulnerabile, iar interacțiunea dintre aceste două este cea care oferă echilibrul relativ al punctelor forte și vulnerabilităților care guvernează momentul și natura recuperării sociale. Planificarea continuității activității oferă fundamentul pentru supraviețuirea afacerilor și a mijloacelor de trai în regiunile afectate de dezastre11.

Se cheltuiesc fonduri semnificative pentru asistența de urgență națională și internațională în timpul și după dezastre. Intervențiile mai rapide și eforturile multianuale susținute pentru a sprijini gestionarea riscurilor de dezastre, inclusiv cercetarea, gestionarea și consolidarea rezistenței, pot spori eforturile de dezvoltare durabilă14. Sunt încă necesare eforturi mai mari pentru a comunica evaluările riscurilor de dezastru bazate pe știință15, impacturi socio-economice, evaluări ale mecanismelor de reducere a riscurilor și opțiuni prescriptive pentru transpunerea în practică a rezultatelor științifice16.

Facilitarea unei pregătiri susținute este esențială pentru reducerea riscului cauzat de pericolele naturale și pentru asigurarea faptului că oamenii pot acționa asupra avertizării în timp util și în mod adecvat. Aceasta implică nu numai punerea la dispoziția oamenilor a informațiilor științifice și practice solide, ci și dezvoltarea capitalului psihologic și social necesar interpretării și utilizării informațiilor și resurselor într-un mod care să răspundă nevoilor și așteptărilor locale și diverse. Pregătirea și conștientizarea sunt printre factorii importanți în măsurile preventive de atenuare a dezastrelor14.

Pentru a gestiona în mod eficient reducerea riscurilor de dezastru și dezastrele, informațiile bazate pe știință ar trebui să fie puse la dispoziția oamenilor de către autoritățile locale cu mult timp înainte ca un pericol să bată la ușă și nu doar cu câteva zile înainte de începerea crizei. Este puțin probabil ca oamenii să răspundă la informații într-un mod adecvat într-un termen scurt, deoarece majoritatea nu știu cum să se comporte și cum să răspundă la o informație de avertizare. Practicile de gestionare a situațiilor de urgență ar trebui să fie întotdeauna planificate și exercitate cu mult înainte de apariția unui potențial dezastru14. Măsurile de ajustare umană pentru a trăi cu risc sunt destul de importante. Astfel de măsuri, printre altele, includ sensibilizarea, protecția de urgență și exerciții periodice legate de carantine sau evacuări și toate acestea necesită decizii bazate pe cunoștințe. De exemplu, oamenii de știință ar putea furniza modele detaliate de creștere a epidemiei la nivel local, național și regional la nivelul de precizie solicitat de autorități. Economiștii ar putea estima o cheltuială financiară așteptată legată de numărul de persoane afectate, unitățile de sănătate, personalul medical necesar și alte probleme care să fie bine pregătite pentru fiecare scenariu de dezvoltare a pandemiei.

Oamenii de știință și alte părți interesate de reducerea riscului de dezastru ar trebui să acționeze împreună sprijinindu-și guvernele și țările în implementarea măsurilor preventive de ultimă generație și să comunice publicului cunoștințele disponibile, protejând societățile împotriva evenimentelor recurente de pericol natural. În caz contrar, vom asista la toate consecințele tragice ale dezastrelor, care ar fi putut fi evitate. '' Desigur, lucrurile sunt complicate ... Dar până la urmă fiecare situație poate fi redusă la o întrebare simplă: Acționăm sau nu? Dacă da, în ce fel ”17.

ISC încurajează dezbaterile și discuțiile în jurul temelor care au fost ridicate în acest comentariu. Vizitați ISC-urile COVID-19 Global Science PortaPentru mai multe informații despre cum puteți contribui la discuție.

Referinte

1 Terminologia UNDRR privind reducerea riscului de dezastru. Ofițer al Națiunilor Unite pentru reducerea riscurilor de dezastru, Geneva. Disponibil la: https://www.preventionweb.net/terminology (evaluat la 25.03.2020).

2 Raportul de situație al Organizației Mondiale a Sănătății 53. OMS, Geneva. Disponibil la: https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/situation-reports/20200331-sitrep-71-covid-19.pdf?sfvrsn=4360e92b_6 (accesat la 01.04.2020).

3 Patterson, KD; Pyle, GF (1991). Buletin de istorie a medicinei 65(1), 4-21.

4 Layne, SP, Hyman, JM, Morens, DM, Taubenberger, JK (2020). Știință Medicină Translațională 12(534), eabb1469.

5 Wu, JT, Leung, K., Leung, GM (2020). Lanceta 395 (10225), 689-697.

6 Dawood, FS, Iuliano, AD, Reed, C., Meltzer, MI, Shay, DK, Cheng, P.-Y. și colab. (2012). Boli infecțioase Lancet 12(9), 687–695.

7 Menachery, V., Yount, B., Debbink, K. și colab. (2015). Nature Medicine 21, 1508-1513.

8 Boaz, A., Hayden, C. (2002). Evaluare 8, 440-453.

9 Cadrul Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastru 2015-2030. Biroul Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (UNDRR), Geneva. Disponibil la: https://www.undrr.org/publication/sendai-framework-disaster-risk-reduction-2015-2030 (evaluat la 25.03.2020).

10 Ismail-Zadeh, A. (2017) Integrarea științei pericolelor naturale cu politica de reducere a riscului de dezastru. În: Sassa, K., Mikoš, M., Yin, Y. (eds) Promovarea culturii de a trăi cu alunecări de teren. Springer, Cham, p. 167–172.

11 Ismail-Zadeh, A. și Cutter, S., eds. (2015). Cercetarea și evaluarea riscurilor de dezastru pentru a promova reducerea și gestionarea riscurilor. International Science Council, Paris. Disponibil la: http://www.iugg.org/policy/Report_RiskReduction_WCDRR_2015.pdf (evaluat la 25.03.2020)

12 Comentariile de deschidere ale directorului general al OMS la briefing-ul misiunii privind COVID-19. 12 martie 2020. Disponibil la: https://www.who.int/dg/speeches/detail/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-mission-briefing-on-covid-19—12 -march-2020 (accesat la 25.03.2020)

13 Eiser, JR, Bostrom, A., Burton, I., Johnston, DM, McClure, J., Paton, D. și colab. (2012). Jurnalul internațional de reducere a riscurilor de dezastru 1, 5-16.

14 Ismail-Zadeh, A. și Takeuchi, K. (2007). Pericole naturale 42, 459–467.

15 Cutter, S., Ismail-Zadeh, A., Alcántara-Ayala, I., Altan, O., Baker DN, Briceño, S. și colab. (2015). Natură 522, 277-279.

16 Ismail-Zadeh, A., Cutter, SL, Takeuchi, K., Paton, D. (2017). Pericole naturale 86, 969-988.

17 Burdick, E., Wheeler, H. (1962). Fail-Safe. McGraw-Hill, NY.

Alik Ismail-Zadeh este Senior Research Fellow la Karlsruhe Institute of Technology, Institute of Applied Geosciences, din Karlsruhe, Germania, și este om de știință / profesor de cercetare la Academia Rusă de Științe, Institutul de Teorie a Predicției Cutremurelor și Geofizică Matematică din Moscova , Rusia. Geohazards, evaluarea riscurilor și diplomația științifică a dezastrelor sunt printre subiectele cercetării sale. Alik este, de asemenea, secretar al Consiliului de conducere al Consiliului științei internaționale.

Comentariile dvs. sunt binevenite (aismail@mitp.ru).

Imagini de Bănci de lut on Unsplash

VEZI TOATE ARTICOLELE LEGATE

  • Avertisment: Traducerile sunt generate automat de Google Translate și pot conține erori. ISC nu este responsabil pentru nicio daune sau probleme care pot apărea din aceste traduceri. Puteți oferi feedback-ul dvs. trimițându-ne un e-mail la webmaster@council.science
    Notă: Vă rugăm să rețineți că „Summitul științific de la Adunarea Generală a ONU” din septembrie 2023 nu este un eveniment al Consiliului Internațional de Știință. Consiliul Științific Internațional nu are nicio asociere cu acest eveniment și nici cu organizatorul evenimentului.
    • Salt la conținut