Acest articol face parte din ISC Transform21 serie, care va explora starea cunoștințelor și a acțiunii, la cinci ani de la Acordul de la Paris și într-un an esențial pentru acțiunea privind dezvoltarea durabilă.

Concluziile celui de-al șaselea raport de evaluare (AR6) emis de Grupul de lucru 1 al Grupului de lucru interguvernamental pentru schimbări climatice (IPCC) subliniază faptul că angajamentul nostru de a atinge emisiile nete de gaze cu efect de seră până în 2050 trebuie să fie mai puternic ca niciodată, ceea ce înseamnă că nu putem decât atinge obiectivele de temperatură pe termen lung identificate în Acordul de la Paris de a limita încălzirea globală la 1.5°C prin reduceri imediate, rapide și la scară largă ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Principalele constatări sunt în concordanță cu cel de-al cincilea raport de evaluare (AR5), dar evidențiază urgența atingerii neutralității carbonului, adaptându-se totodată la numeroasele efecte inevitabile ale schimbărilor climatice. Reducerea la minimum a vulnerabilităților și a riscurilor legate de schimbările climatice depinde de serviciile meteorologice, de apă și de climă acționabile, accesibile și autorizate care oferă informații despre modul în care condițiile de mediu și pericolele asociate pot afecta activitățile socio-economice și mediul.

Există trei tipuri tipice de risc climatic cu potențiale consecințe financiare delimitate de Grupul operativ al Consiliului pentru Stabilitate Financiară privind divulgările financiare legate de climă (TCFD): risc fizic, risc de tranziție și risc de răspundere. TFCD recomandă luarea în considerare a șocurilor macroeconomice sau a pierderilor financiare cauzate de furtuni, secete, incendii și alte evenimente extreme sau de schimbarea tiparelor meteorologice. Cu toate acestea, această considerație nu este adesea folosită în evaluările riscurilor climatice organizaționale, cu excepția industriei asigurărilor. Complexitatea determinării riscului fizic legat de climă este semnificativă. Identificarea riscului climatic în mod consecvent și precis este necesară pentru informarea dezvăluirii.

Deși s-au făcut progrese semnificative, prognozarea evenimentelor meteorologice extreme pe termen scurt (zile-săptămână-luni-ani) este încă un decalaj în evaluările tradiționale ale hazardelor naturale și ale riscurilor climatice. Necesitatea unor informații îmbunătățite despre vreme și schimbările climatice pentru a informa mai multe evaluări de riscuri și, ulterior, luarea deciziilor bazate pe dovezi nu a fost niciodată mai puternică. Integrarea perfectă a informațiilor meteorologice și climatice pentru evaluarea riscurilor este esențială, deoarece mișcările atmosferice și oceanice ale climei și vremea extremă pe care le pot genera sunt interconectate. [1]. Creșterea potențială a apariției și intensității evenimentelor meteorologice extreme ca urmare a schimbărilor climatice și creșterea populației în zonele vulnerabile nu face decât să întărească această nevoie.

Prognoza impactului variabilității climatice pe termen scurt, mediu și lung și relația acestora cu evenimentele meteorologice extreme ar oferi informații de viitor, utile pentru luarea deciziilor, care pot fi incluse în planificarea și managementul riscurilor.

Integrarea perfectă a informațiilor despre vreme și climă pentru evaluarea riscurilor

În fiecare an, pericolele legate de vreme, cum ar fi cicloanele, inundațiile, valurile de căldură, secetele și tornadele provoacă daune de miliarde de dolari și afectează milioane de oameni atât din țările dezvoltate, cât și din țările în curs de dezvoltare. Evenimentele meteorologice extreme regulate au un impact agregat mai mare asupra societății și afectează toată lumea de pretutindeni. Beneficiile predicțiilor hidrometeorologice fără întreruperi sunt dovedite în multe părți ale lumii (de exemplu, în Kiribati, Ghana, Filipine) și sunt în prezent în curs de cercetare (Wetterhall și colab., 2018; Fakhruddin și colab., 2021) (Figura 1). Evaluările serviciilor meteorologice și climatice aplică adesea modele agroeconomice pentru a simula beneficiile potențiale (Barrett și colab., 2021). Integrarea prognozelor meteo pe termen mediu și lung, îmbunătățite cu informații despre climă și vreme, a fost aplicată cu succes în sectoarele agricole și umanitare (de exemplu, în Bangladesh, Indonezia, SUA, UE). În Bangladesh, o investiție de 1 USD în prognoza inundațiilor în 1-10 zile a adus comunității beneficii în valoare de 40 USD (Fakhruddin și colab., 2015). Produsele meteorologice și climatice reprezintă fundamentul managementului riscului climatic și al adaptării la variabilitatea climei, concomitent consolidând rezistența pentru dezvoltarea durabilă.

Figura 1: Gama și scara pericolelor naturale datorate vremii și climei (modificată din OMM, 2015)

Serviciile meteorologice și climatice ajută comunitățile să fie avertizate cu privire la sistemul climatic în beneficiul societății, ceea ce ajută la îmbunătățirea sănătății publice și a siguranței oamenilor, la extinderea oportunităților economice, la protejarea resurselor de mediu și la promovarea securității naționale. Serviciile meteo și climatice includ prognoze și avertismente meteo; previziunea și monitorizarea inundațiilor și secetei; pregătirea și răspunsul la pericolele naturale; monitorizarea sănătății publice; prevenirea și controlul bolilor; evaluarea si managementul riscului de incendiu; și sprijin decizional pentru resursele de apă, agricultură, transport și alte sectoare economice. Observațiile, știința și serviciile legate de vreme și climă susțin eforturile de a satisface nevoile umane de bază (de hrană, adăpost, energie, sănătate și siguranță) și contribuie la crearea de oportunități de progres socio-economic.

Așteptările noastre de viitor

Lumea se îndreaptă către a cincea revoluție industrială, o nouă eră a Renașterii (WEF, 2019). Apare o nouă tehnologie pentru a asigura creativitatea și scopul comun de utilizat pentru accesul deschis și principiile FAIR (adică, găsibil, accesibil, interoperabil și reutilizabil). Comunitățile de cercetare și practicieni au așteptat de mult o platformă vizuală interoperabilă, cu acces deschis, transparent, intuitiv, flexibil, colaborativ, de încredere, susținută de experți, sigură, cu sursă deschisă, rapidă și ușor de utilizat pentru evaluarea riscurilor. Au fost luate mai multe inițiative. Cu toate acestea, există încă lipsa unei planificări adecvate și a operațiunilor durabile și a infrastructurii de calcul pentru prognozele ansamblurilor globale de înaltă rezoluție și îmbunătățirea Serviciilor Naționale Meteorologice și Hidrologice (NHMS).

O platformă de colaborare pentru a înțelege schimbările climatice și impactul vremii este esențială pentru inteligența climatică. Acest tip de platformă s-ar putea baza din mai multe modele de calcul bazate pe date pentru diferite intervale de timp (ore, zile, săptămâni, luni, ani, decenii și secol). Aceste modele de calcul se bazează pe date locale, regionale și globale ale modelelor de prognoză a climei și a vremii, legate de expunere și vulnerabilitate. O integrare perfectă a produselor meteorologice și climatice (prognoză pe termen scurt, mediu și lung) poate sprijini mai bine procesul de luare a deciziilor pentru utilizatori, ajutându-i să înțeleagă riscurile și incertitudinile pe termen scurt, mediu și lung. Această platformă ar putea viza prognoza pericolelor legate de climă și analize bazate pe scenarii pentru factorii climatici mai largi. Ar putea fi dezvoltat ținând cont de integrarea viitoare a modelării mai ample a riscurilor și financiare și a activelor, în scopul raportării dezvăluirii financiare legate de climă. Figura 2 prezintă cadrul conceptual pentru integrarea perfectă a informațiilor despre climă și vreme pentru a genera informații despre riscuri în viitorul apropiat pentru luarea deciziilor clienților.

Figura 2: Informații despre vreme și climă și platformă de evaluare a riscurilor pentru evaluarea viitoare a riscurilor (Fakhruddin și colab., 2021)

Întrucât evaluarea riscului climatic conține incertitudine inerentă, revizuirea datelor pe intervale de timp diferite asigură o rafinare a procesului decizional. Sistemul ar putea fi numit „sistem al unui sistem”, în care feedback-ul utilizatorului final este critic, la fel ca și mecanismele de încorporare a feedback-ului în sistem pentru a îmbunătăți continuu informațiile bazate pe nevoi pentru anumiți utilizatori.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a adoptat o politică unificată de date pentru a spori valoarea socio-economică a serviciilor meteorologice, climatice și hidrologice. Celelalte inițiative ale OMM precum Rețeaua globală de observare de bază (GBON) și Facilitatea de finanțare pentru observații sistematice (SOFF) ar îmbunătăți sistemul global de observare a vremii în timp real, care este esențial pentru reducerea riscului de dezastre și servicii legate de siguranța publică, agricultură, aviație, transport maritim și terestre, infrastructură și afaceri.

Inițiative regionale și internaționale privind serviciile meteorologice și climatice

Eforturile de consolidare a rezilienței la schimbările climatice se bazează pe disponibilitatea datelor și informațiilor despre vreme, apă și climă pentru factorii de decizie și pentru alți actori statali și nestatali. Serviciile meteorologice și climatice, clasificate în mod colectiv ca servicii meteorologice, oferă informații și consiliere cu privire la stările trecute, prezente și viitoare ale atmosferei la diferite intervale de timp. Acestea variază de la minute și săptămâni (vreme) la luni, ani, decenii și chiar secole (clima). Serviciile meteorologice complementare sunt i) serviciile hidrologice care se concentrează pe apele interioare de suprafață și subterane și acoperă domenii precum managementul energiei și al resurselor de apă; și ii) servicii oceanografice și marine care se adresează oceanelor și sectoarelor conexe. Exemple de inițiative regionale și internaționale sunt:

Cadrul global pentru servicii climatice (GFCS): GFCS accelerează și coordonează implementarea solidă din punct de vedere tehnic și științific a măsurilor de îmbunătățire a rezultatelor legate de climă la nivel național, regional și global, ca un cadru cu participare și acoperire largă.
Inițiativa de îmbunătățire a serviciilor naționale de climă (ENACTS): ENACTS leagă cunoștințele climatice cu procesele de luare a deciziilor prin îmbunătățirea disponibilității, accesului și utilizării informațiilor climatice, prin furnizarea de date climatice de înaltă rezoluție fiabile și ușor accesibile factorilor de decizie din Africa.
PREPdata: O platformă online de date deschise, bazată pe hărți, care permite utilizatorilor să acceseze și să vizualizeze date spațiale care reflectă clima trecută și viitoare, precum și peisajul fizic și socio-economic pentru adaptarea la climă și planificarea rezilienței.
Portalul de date privind schimbările climatice din Pacific (PCCSP): PCCSP oferă informații climatice istorice specifice locului, precum și tendințe ale indicilor medii și extremi pentru Insulele Pacificului și Timor Leste.
Forumul privind perspectivele climatice din Caraibe (CariCOF) : CariCOF Outlook Generator (CAROGEN) și platforma globală de informații - platforma de arhivare, recuperare, procesare și vizualizare a datelor climatice dezvoltată și întreținută de Caribbean RCC și utilizată de țările participante la CariCOF.
Portalul Climei din Asia Centrală (CACIP): CACIP sprijină părțile interesate să acceseze, să analizeze și să vizualizeze date disponibile public pentru a sprijini procesele de luare a deciziilor. Platforma de informații oferă diferite tipuri de servicii climatice gratuite, inclusiv privind umiditatea solului, temperatură, precipitații, statistici climatice istorice și prognoze meteo.

Concluzii

Importanța datelor meteorologice și climatice exacte și oportune pentru luarea deciziilor crește. Diferite efecte ale schimbărilor climatice nu apar izolat, iar schimbările climatice influențează fenomenele meteorologice extreme. Atât schimbările climatice, cât și evenimentele meteorologice extreme trebuie să fie luate în considerare în evaluarea riscurilor. „Deceniul de transformare digitală” oferă o oportunitate de a îmbunătăți viitorul sistem global de prognoză a vremii și a climei într-un sistem unic model pe o gamă de intervale de timp (nowcasting până la centenar) și scale speciale (scala convectivă la modelarea pământului sistemului climatic) pentru a sprijini comunitățile compilarea opiniilor, cunoștințelor și expertizei.

O platformă integrată de vreme și climă ar putea oferi pericole și scenarii de risc fără întreruperi legate de climă, bazate pe diferite scale temporale și incertitudinea asociată acestora în informații. Această informație privind schimbările climatice, combinată cu evaluarea pericolelor, ar informa luarea deciziilor bazate pe scenarii pentru diferite schimbări climatice și riscuri meteorologice extreme. O înțelegere îmbunătățită a riscurilor fizice legate de schimbările climatice ar putea oferi mai multe detalii pentru evaluările riscurilor legate de schimbările climatice și ar putea susține o evaluare a impactului elementelor de bază ale unei dezvăluiri financiare recomandate legate de climă (guvernare, strategie, management al riscului și metrici și ținte). Consecințele societale ale schimbărilor climatice în deceniile sau secolul următor sunt greu de prezis din cauza diferiților factori sociali și a incertitudinii. Privirea riscului din vreme și clima în aceeași lentilă ar putea oferi o tendință de a înțelege mai bine și de a crea o înregistrare pe termen lung pentru evaluarea variabilității și schimbărilor climatice și ar putea oferi o bază riguroasă pentru dezvoltarea, testarea și validarea modelelor utilizate pentru prognoze. și previziuni.

O platformă integrată de vreme și climă este primul pas către o platformă de colaborare pentru evaluarea impactului financiar și fizic, care ar putea oferi rapoarte coerente de înaltă calitate, bazate pe scenarii pentru țări. Acest lucru poate extinde oportunitățile pentru comerț și poate ajuta societatea să evite sau să minimizeze dezastrele legate de vreme și climă. Acesta ar putea fi un model pentru alte țări și actori pentru o dezvăluire financiară mai transparentă și sistematică legată de climă, care poate îmbunătăți înțelegerea noastră globală a riscurilor legate de climă. Întrucât schimbările climatice reprezintă o provocare globală care nu se oprește la granițe, eforturile inter- și transnaționale pentru construirea și transferul de cunoștințe sunt cruciale.

Peste 40 de țări în curs de dezvoltare în Contribuțiile lor determinate la nivel național (NDC) au recunoscut nevoia de informații despre vreme și climă pentru a le ghida luarea deciziilor cu privire la rezistența la climă. IPCC AR6 ne-a dat un avertisment corect cu privire la ceea ce urmează. Acum depinde de noi să ne lansăm cu îndrăzneală într-o regândire vizionară și o reproiectare a viitorului nostru. Avem o oportunitate o dată în viață de a ne reimagina și de a construi o lume pregătită pentru climă și rezistentă. Scăderea acestui lucru poate avea consecințe de neconceput.

Recunoaștere: Autorii recunosc sprijinul editorial și comentariile primite de la Richard Reinen-Hamill, Tonkin + Taylor, Noua Zeelandă.

Fotografie prin Tonkin și Taylor.

Bapon Fakhruddin

Dr Bapon Fakhruddin este un expert internațional în schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre, cu peste 20 de ani de experiență de lucru cu țări vulnerabile climatice din întreaga lume și, cel mai recent, în Pacificul de Sud și Noua Zeelandă. Deținând un doctorat în ingineria și managementul apei, dr. Fakhruddin este unul dintre cei mai importanți experți din lume în reziliența și receptivitatea la climă la nivel de comunitate, guvern și inter-agenții, care se concentrează pe îmbunătățirea rezilienței și sustenabilității comunității în viitor.

@shmfakhruddin

Jana Sillmann

Jana Sillmann este profesor la Universitatea din Hamburg (Germania) și cercetător senior la Centrul pentru Cercetarea Internațională a Climei (CICERO), Norvegia. Sillmann este un geo-ecologist specializat în analize ale extremelor climatice. Munca ei se referă la diverși factori care pot determina schimbări în extremele climatice, cum ar fi variabilitatea climei și activitățile antropice (de exemplu, gazele cu efect de seră și poluarea aerului). În cercetarea ei actuală, Sillmann utilizează abordări interdisciplinare pentru o mai bună integrare a științelor naturale și sociale și are un interes deosebit pentru impactul socio-economic al extremelor climatice în sectoare și întrebări legate de evaluarea riscurilor și luarea deciziilor în condiții de incertitudine.

@JanaSillmann

Referinte

Christa Clapp, Jana Sillmann, (2019). Facilitarea investițiilor climatice inteligente, Un Pământ, Vol. 1, numărul 1, 2019, paginile 57-61, ISSN 2590-3322, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2590332219300156

Fakhruddin Bapon, Peter Gluckman, Anne Bardsley, Georgina Griffiths, Andrew McElroy (2021). Crearea de comunități rezistente cu sisteme de avertizare a pericolelor de rază medie. Progres în știința dezastrelor, 2021

Fakhruddin SHM, Akiyuki Kawasaki, Mukand S. Babel (2015). Răspunsuri comunitare la sistemul de avertizare timpurie a inundațiilor: Studiu de caz în Uniunea Kaijuri, Bangladesh, Jurnalul internațional de reducere a riscurilor de dezastru, Vol.14:4, pp. 323-331, ISSN 2212-4209

Sam Barrett, William Ndegwa și Giuseppe Maggio (2021) Valoarea informațiilor locale despre climă și vreme: o evaluare economică a furnizării meteorologice descentralizate în Kenya, Climă și dezvoltare, 13:2, pp. 173-188, https://doi.org/10.1080/17565529.2020.1745739

Wetterhall, F. și Di Giuseppe, F. (2018). Beneficiul prognozelor fără întreruperi pentru previziunile hidrologice în Europa, Hidrol. Earth System. Sci., 22, p. 3409–3420, https://doi.org/10.5194/hess-22-3409-2018,

[1] Interacțiunea dintre clima și vremea este demonstrată de un fenomen atmosferic-oceanic care afectează vremea la nivel mondial, El Niño Southern Oscillation (ENSO). Mișcările atmosferice sunt, de asemenea, interconectate și aproape continue: o mișcare atmosferică la scară mică se poate uni pentru a crea sisteme la scară mai mare (de exemplu, furtunile convective ar putea provoca inundații, secete, furtuni și incendii).

Fotografia antetului: Martin Katerberg prin Flickr.