Viitorul rezistenței la dezastre și necesitatea unui indice global de vulnerabilitate

Cercetările noastre au relevat faptul surprinzător că Națiunile Unite nu au în prezent un indice global de vulnerabilitate. Chiar dacă vulnerabilitatea este discutată în diferite foruri ale ONU, există îngrijorarea că, dacă ONU nu depune eforturi pentru a unifica și coordona aceste discuții, poate crea confuzie care nu va aborda în mod adecvat nevoile populațiilor cele mai vulnerabile.

În acest blog discutăm politicile actuale în vigoare, cu recomandări de îmbunătățire pentru a identifica cele mai vulnerabile grupuri la nivel global și regional, care ar putea apoi informa la nivel local. În prezent, există indici de vulnerabilitate care evidențiază unele aspecte ale vulnerabilității, dar un indice mai cuprinzător ar permite o perspectivă mai bună asupra națiunilor în curs de dezvoltare și a grupurilor necesare.

Ce indici de vulnerabilitate sunt utilizați în prezent?

În decembrie 2020, Adunarea Generală a ONU la chemat pe Secretarul General să facă recomandări pentru dezvoltarea, coordonarea și utilizarea potențială a indicilor de vulnerabilitate multidimensionali pentru statele insulare mici în curs de dezvoltare.

Hotărât inițial în 2000 și revizuit ulterior în 2005, Indicele de vulnerabilitate economică și de mediu (EVI) este unul dintre cei mai timpurii indici de vulnerabilitate utilizați la nivel regional și global. Din 2005, EVI a servit ca unul dintre cele trei criterii pe care Comitetul ONU pentru Politica de Dezvoltare (UNCP) le folosește pentru a identifica și a elimina țările din categoriile cel mai puțin dezvoltate. În prezent, acesta constă din două dimensiuni ale vulnerabilității – economică și de mediu – și opt indicatori dezvoltați dintr-o metodologie agreată care este revizuită la fiecare trei ani. Unul dintre punctele sale forte majore este că datele sale acoperă 143 de țări, datând din anul 2000.

Deși un model economic pentru abordarea vulnerabilității este important, acesta nu surprinde pe deplin domeniul de aplicare al vulnerabilității cu deliberarea geografică, finanțelor sau condițiilor de mediu. Ce considerații ar trebui luate atunci când se creează un indice global de vulnerabilitate? În primul rând, ne uităm la date.

Care sunt sursele noastre actuale de date?

În februarie 2021, Jacob Assa și Riad Meddeb de la PNUD au dezvoltat un raport excelent în care au propus un indice de vulnerabilitate multidimensional extins (MVI) care se bazează pe EVI. MVI PNUD include unsprezece indicatori din EVI, inclusiv unii de la Banca Mondială. Indicatorii reprezintă patru dimensiuni ale vulnerabilității: economică, financiară, de mediu și geografică.

În timp ce acest MVI se concentrase anterior asupra statelor insulare mici în curs de dezvoltare, indicatorii săi pot fi aplicabili la nivel global și includ date care acoperă 126 de țări. PNUD MVI include trei indicatori economici din EVI; exportul și concentrarea mărfurilor, instabilitatea producției agricole și instabilitatea mărfurilor și serviciilor exportate. Acesta adaugă trei indicatori financiari de la Banca Mondială referitori la turismul internațional, remitențele personale și investițiile străine directe. Cei trei indicatori geografici includ îndepărtarea și lipsa ieșirii la mare și ponderea populațiilor atât în zonele uscate, cât și în zonele de coastă joase.

UNICEF a început să se uite la măsurarea vulnerabilității copiilor. În 2021, UNICEF a dezvoltat Indicele de risc climatic pentru copii, sau CCRI, ai căror indicatori sunt împărțiți în doi piloni. Pilonul 1 este expunerea la șocuri și stresuri climatice și de mediu, care include mai mulți indicatori. Pilonul 2 este Vulnerabilitatea copilului, care include un set de indicatori pentru sărăcie, bunuri de comunicare și protecție socială; apă, canalizare și igienă; educație și sănătatea și nutriția copilului.

În general, indicatorii trebuie să fie personalizați pentru diferite regiuni pentru a capta dimensiunile locale și pentru a reflecta nevoile populațiilor locale vulnerabile. ISC contribuie cu o piesă din acest puzzle la o soluție prin angajarea academicilor și a practicienilor pentru a căuta o cale de urmat care să poată completa procesul ONU. Scopul este de a vedea o modalitate de a dezvolta mai mulți indici de vulnerabilitate printr-un proces regional care să informeze acțiunile locale pentru grupurile vulnerabile.

Cum aplicăm indicele de vulnerabilitate multidimensională (MVI)?

Reenergizează DR3, un proiect finanțat de Belmont Forum, a cultivat acțiuni de cercetare în colaborare privind reducerea riscului de dezastre și reziliența. Cercetările lor se concentrează pe guvernanța reducerii riscului de dezastre și a rezistenței, cu accent pe inundații, secete și valuri de căldură în orașele și insule de coastă. Această colaborare se întinde pe șapte țări de pe continentele Europa, Africa, Asia și America de Nord, cu cercetători din mai multe discipline din întreaga lume, conduși de University College London.

Echipa Re-Energize DR3 din Statele Unite a studiat guvernarea dezastrelor din SUA la nivel federal, statal și local, folosind statul Carolina de Nord ca studiu de caz în atelierele lor de cercetare și implicare a părților interesate.

Au existat lucrări interesante la MVI de la Oficiul ONU al Înaltului Reprezentant pentru țările cel mai puțin dezvoltate, țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare și statele insulare mici în curs de dezvoltare (UN-OHRLLS). Al lor Raportul 2021 include o revizuire extinsă a MVI existentă și recomandări pentru criterii privind dezvoltarea unui MVI. De asemenea, conectează vulnerabilitatea și reziliența folosind dimensiunile vulnerabilității structurale și reziliența structurală și politică, care sunt deosebit de promițătoare.

Această soluție a indicilor de vulnerabilitate multidimensionale trebuie să integreze mai bine grupurile vulnerabile. Până acum, indicii de vulnerabilitate se aplică doar la nivel național și regional. Am văzut exemple de indicatori de vulnerabilitate economică, financiară, geografică și de mediu. Pentru a dezvolta indici de vulnerabilitate mai cuprinzătoare, trebuie să existe o gamă mai largă de implicare a grupurilor vulnerabile clar identificate.

Care este obiectivul de referință pentru MVI, așa cum este recomandat de DR3?

Se speră că indicii de vulnerabilitate regionali vor fi finalizați la timp pentru revizuirea din 2027 a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, și revizuirea Indicatorilor de Dezvoltare Durabilă în 2028, care va fi convenită de către Comisia de Statistică a ONU.

În mai 2022, Kristen Downs a susținut o prezentare în calitate de reprezentant al Institutului de Apă al Universității din Carolina de Nord, al proiectului Re-Energize DR3 și al Grupului Major Științific și Tehnologic, care este convocat de Consiliul Internațional de Știință (ISC). Ea a prezentat pe scena Ignite, ca parte a celei de-a 7-a sesiuni a Platformei globale UNDRR pentru reducerea riscului de dezastre din Bali, Indonezia.

Discursul ei a fost intitulat „Cum ar trebui să abordăm vulnerabilitatea la dezastre la nivel global și regional?”

Puteți vedea videoclipul prezentării lui Kristen la această legătură, precum și celelalte prezentări Ignite Stage aici.

Există două părți ale acestei conversații: prima se referă la vulnerabilitatea țărilor și a doua se referă la vulnerabilitatea grupurilor. Cum asigură politica că ambele sunt abordate în mod adecvat și într-o manieră integrată și, dacă da, cum ar putea fi realizat acest lucru? Pentru a aborda aceste întrebări, va trebui să 1) să întreprindem colaborarea și advocacy în cadrul proceselor existente ale ONU; 2) să efectueze cercetări suplimentare care să centreze comunitățile vulnerabile și metodele echitabile de implicare a părților interesate; și 3) să evalueze elaborarea actuală a politicilor sub prisma vulnerabilității multidimensionale.

Kristen Downs, Emily Gvino și Rene Marker-Katz fac parte dintr-un grant finanțat de Belmont Forum, Reenergizarea guvernării reducerii riscurilor de dezastre și rezilienței pentru dezvoltare durabilă, sau Re-Energize DR3.

Kristen Downs

Kristen Downs este doctorand în Științe și Inginerie Mediului și este asociat de cercetare absolventă la Institutul de Apă de la Universitatea din Carolina de Nord din Chapel Hill (UNC). Studiul ei este în știința și ingineria mediului, bazat pe sănătatea publică și dezvoltarea internațională. Interesele sale principale includ modul în care planificarea infrastructurii și politicile și dezvoltarea tehnologiei pot fi utilizate pentru a furniza servicii durabile în fața incertitudinilor precum schimbările de mediu și climatice, dezvoltarea și creșterea populației. Cercetarea lui Kristen se concentrează pe modelarea riscurilor, incertitudinilor și implicațiilor asociate cu impactul schimbărilor climatice asupra bolilor transmise prin apă, mediate de calitatea serviciilor de apă și infrastructură de canalizare și interacțiunile acesteia cu variabilitatea vremii și evenimentele extreme.

Emily Gvino

Emily Gvino, MCRP, MPH este asociat cu Clarion Associates, o firmă de consultanță în utilizarea terenurilor cu sediul în Chapel Hill, Carolina de Nord. Emily lucrează cu clienți din sectorul public din SUA la nivel local și regional, ajutând comunitățile să găsească soluții inovatoare și să planifice pentru un viitor rezistent și durabil. Munca lui Emily se concentrează pe intersecțiile justiției climatice, rezistenței la dezastre, sănătății și planificarea mediului. Emily sprijină, de asemenea, echipa Re-Energize DR3 în calitate de consultant strategic, colaborând la cercetări exploratorii, redactând proiecte și prezentări.

Rene Marker-Katz

Rene Marker-Katz este un student absolvent la Universitatea din Carolina de Nord din Chapel Hill (UNC-CH), care urmează un master în planificare urbană și regională (MCRP) cu o specializare în utilizarea terenurilor și planificarea mediului. Gradul ei de absolvent va fi însoțit de o certificare în rezistența la pericolele naturale. În prezent, lucrează ca asociat de cercetare cu echipa UNC Water Institute Re-Energize DR3 pentru a consolida relația dintre guvernare și entitățile private/publice pentru a sprijini mai bine grupurile comunitare vulnerabile prin dezastre legate de climă. Interesele specializate ale lui Rene sunt în adaptarea la pericole, practicile de durabilitate urbană și echitatea în cadrul politicii publice.