Știință pregătită pentru criză: un cadru pentru sectorul proactiv și rezistent

Într-o eră marcată de escaladarea conflictelor geopolitice, sfințenia și rezistența comunității științifice globale nu au fost niciodată mai cruciale. Acest raport, „Protejarea științei în timp de criză: cum încetăm să fim reactivi și să devenim mai proactivi?” apare într-un moment critic, abordând nevoia urgentă de a proteja oamenii de știință, cadrele universitare și instituțiile de învățământ vizate din ce în ce mai mult în diverse crize globale.

Știință pregătită pentru criză: un cadru pentru sectorul proactiv și rezistent

Imagine a Muzeului Național al Braziliei

Acest lucrare de discuții de think tank-ul Consiliului Internațional de Știință, the Centrul pentru viitorul științei, care a fost informat de către Consiliu Comitetul pentru libertate și responsabilitate în știință, face un bilanț al lecțiilor învățate din eforturile anterioare, aruncând lumină asupra succeselor și neajunsurilor eforturilor noastre colective.

„Cu această nouă publicație, Center for Science Futures ambiționează să umple un gol important în discuțiile privind protecția oamenilor de știință și a științei în timpul crizelor. Studiul detaliază opțiuni pentru o agendă de politică multilaterală mai eficientă, precum și cadre de acțiune cu care instituțiile științifice pot începe să colaboreze imediat.”

Mathieu Denis, șeful Centrului pentru viitorul științei al Consiliului Internațional al Științei

Lucrarea subliniază necesitatea unei strategii unificate care nu numai că reacționează la crize, ci și anticipează și se pregătește pentru acestea. Examinând diverse studii de caz, ne propunem să creăm un cadru cuprinzător care să întărească sectorul științific împotriva provocărilor cu mai multe fațete ale crizelor moderne.

„În mod critic, raportul vine într-un moment în care școlile, universitățile, centrele de cercetare și spitalele, toate locurile care promovează progresul educației și cercetării științifice, au fost locuri de conflict și au fost distruse sau deteriorate în timpul Ucrainei, Sudanului, Gaza și altor crize. Noi, în comunitatea științifică, trebuie să reflectăm la crearea condițiilor favorabile pentru ca știința să supraviețuiască și să prospere.”

Sir Peter Gluckman, Președinte al Consiliului științific internațional

Protejarea științei în vremuri de criză

Acest document de lucru face bilanțul a ceea ce am învățat în ultimii ani din eforturile noastre colective de a proteja oamenii de știință și instituțiile științifice în perioadele de criză. Acesta detaliază modul în care comunitățile științifice de pretutindeni se pot pregăti cel mai bine pentru crize, pot răspunde și se pot reconstrui în urma crizelor.

Una dintre temele cheie care reiese din noul raport este că sectorul științific în ansamblu a reflectat puțin asupra propriei rezistențe în fața crizelor, de la oamenii de știință care devin refugiați la infrastructura civilă distrusă și pierderea cunoștințelor și cercetării.

Scopul nostru este clar: să stabilim o comunitate științifică globală rezistentă capabil să reziste și să se recupereze din adversitățile timpului nostru. Această lucrare este un îndemn la acțiune, care îndeamnă la o abordare colaborativă, strategică, pentru a proteja contribuțiile neprețuite ale oamenilor de știință și cercetătorilor din întreaga lume, într-un moment în care știința și efortul științific sunt cele mai necesare. 

„Acest nou raport servește ca un îndemn clar pentru comunitatea științifică globală de a trece de la o poziție reactivă la una proactivă în fața adversității, asigurând continuitatea și protecția eforturilor științifice. Comitetul nostru care supraveghează libertatea și responsabilitatea în știință vede un număr tot mai mare de situații adverse pentru oamenii de știință și dreptul de a practica știința într-un moment în care comunitățile noastre caută soluții la provocările globale majore.”

Profesorul Anne Husebek, Vicepreședintele ISC pentru Libertate și Responsabilitate în Știință

Sunt multe ce putem face pentru a întări scopul științei în lupta pentru pace. De exemplu, putem promova și cultiva relații de colaborare între oamenii de știință dintre națiuni și, prin îmbunătățirea relațiilor noastre cu mass-media, putem genera încredere și înțelegere a științei, promovând în același timp unitatea în fața provocărilor globale comune. În același timp, putem pleda pentru o voce științifică mai solidă în sistemul multilateral, obiectiv la care ISC continuă să lucreze. 

În urma unei crize, există lecții de învățat despre cum să răspundem nevoilor imediate, importanța colaborării transfrontaliere și alte consecințe, cum ar fi abordarea dezinformării. Profesorul Sayaka Oki de la Universitatea din Tokyo
a contribuit la raport cu învățăturile din cutremurul de la Fukushima și tsunami-ul ulterior.

„În perioada imediat următoare unui dezastru este dificil să avem discuții cuprinzătoare, cuprinzătoare și argumentate, așa că am avut o adevărată dilemă. O societate democratică ar trebui să aibă discuții libere, dar în realitate, mai ales pentru câteva zile după un incident, poate fi cu adevărat dificil să fi luat în considerare și consecvent mesaje. Deci, atunci este nevoie de o singură voce, dar, în același timp, trebuie să fie transparentă și clară”, a explicat profesorul Oki.

Profesorul Sayaka Oki de la Universitatea din Tokyo Graduate School of Education

Una dintre temele cheie care reiese din noul raport este că sectorul științific în ansamblu a avut puțină reflecție asupra propriei rezistențe în fața crizelor – de la oamenii de știință care devin refugiați până la distrugerea infrastructurii civile, ceea ce duce la pierderea cunoștințelor și a cercetării. proiecte – comunitatea științifică trebuie să ia în considerare propriile practici de atenuare și reziliență în fața amenințărilor tot mai mari la adresa efortului științific.

Un apel la acţiune

ISC îndeamnă instituțiile științifice internaționale, guvernele, academiile, fundațiile și comunitatea științifică mai largă să îmbrățișeze recomandările prezentate în Protecția științei în vremuri de criză. Procedând astfel, putem contribui la un ecosistem științific mai rezistent, mai receptiv și mai pregătit, capabil să facă față provocărilor secolului XXI.

Perspective cheie și recomandări

Publicația se bazează pe lecțiile învățate din crizele recente și oferă un cadru strategic pentru comunitatea științifică globală. Acesta subliniază importanța fazelor de prevenire, protecție și reconstrucție în ciclul umanitar, pledând pentru abordări sistematice, eficiente și coordonate ale managementului crizelor în sectorul științific. Recomandările cheie includ:

Resurse suplimentare: comunicat de presă, infografică și video

Însoțirea lucrării este un set de infografice și un videoclip animat pentru a ilustra acțiunile care pot fi întreprinse de comunitatea științifică și de părțile interesate relevanți în fiecare dintre cele trei faze ale răspunsului umanitar.

Vezi mai multe pe Centrul ISC pentru viitorul științei ➡️

Stiri lunare via e-mail

Fiți la curent cu buletinele noastre informative

Înscrieți-vă la ISC Monthly pentru a primi actualizări cheie de la ISC și de la comunitatea științifică mai largă și consultați buletinele noastre de nișă mai specializate despre Știința Deschisă, Știința la ONU și multe altele.

Imagine a Muzeului Național al Braziliei de AllisonGinadaio on Unsplash.

VEZI TOATE ARTICOLELE LEGATE

  • Avertisment: Traducerile sunt generate automat de Google Translate și pot conține erori. ISC nu este responsabil pentru nicio daune sau probleme care pot apărea din aceste traduceri. Puteți oferi feedback-ul dvs. trimițându-ne un e-mail la webmaster@council.science
    Notă: Vă rugăm să rețineți că „Summitul științific de la Adunarea Generală a ONU” din septembrie 2023 nu este un eveniment al Consiliului Internațional de Știință. Consiliul Științific Internațional nu are nicio asociere cu acest eveniment și nici cu organizatorul evenimentului.
    • Salt la conținut