Preprinturi revizuite de colegi: Beneficii și limitări pentru tinerii cercetători indieni

Industria publicării științifice trece prin transformări rapide, iar susținerile puternice pentru Open Access (OA) transformă deja ecosistemul familiar de publicare. În timp ce tot mai mulți editori își deschid conținutul pentru cititori, costurile sunt transferate asupra cercetătorilor. În prezent, comunitatea științifică indiană și mulți alți cercetători la nivel global se luptă adesea să-și asigure fondurile necesare pentru a fi publicate.

Explorarea soluțiilor tehnice pentru modernizarea publicării științifice a câștigat proeminență. Inițiative ca preprinturi revizuite de colegi iau amploare. Cu toate acestea, întrebările referitoare la utilitatea, beneficiile și implicațiile acestor infrastructuri pentru evaluarea și promovarea cercetării trebuie încă abordate. Adaptarea acestor noi modele de către agențiile și instituțiile de finanțare va juca un rol esențial în adoptarea lor.

Normalizarea preprinturilor

Drury, L. 2022. Normalizarea preprinturilor. Consiliul Internațional de Știință, Paris. Franţa.

În ciuda popularității tot mai mari a pretipăririlor, ratele de adoptare variază foarte mult în diferite regiuni. Recent studiu pe baza unui sondaj indică faptul că cercetătorii din SUA și Europa sunt mai familiarizați cu și au rate de adoptare înainte de imprimare mai mari decât cei din China și restul lumii.

Pentru a examina experiențele și atitudinile cercetătorilor indieni față de pre-printuri, INYAS a lansat un sondaj și a organizat un atelier în iunie 2023.

Folosirea preprints și Preprint Peer Review pentru a revoluționa publicarea academică

Urmărește înregistrarea sesiunii

Într-o prelegere principală, Ludo Waltman, profesor și director adjunct al Centrului pentru Studii Științe și Tehnologice (CWTS) de la Universitatea Leiden, a prezentat o critică a sistemului existent de jurnal bazat pe abonament, subliniind costurile ridicate, lipsa de transparență, ineficiența, și a elaborat patru provocări cu care se confruntă sistemul de publicare academică:

Lipsa de deschidere
Întârzieri și ineficiențe
Costuri excesive și inechități
Stimulente problematice

El a pledat pentru o abordare mai viabilă și mai durabilă prin accesul deschis, afirmând că pre-tipărirea și prepublicarea reprezintă o alternativă mai rentabilă la sistemul predominant:

În publicarea academică, cercetătorii pot folosi un server de pretipărire pentru a-și partaja articolele înainte de a le trimite unui jurnal. Această abordare de diseminare timpurie facilitează primirea de feedback și recenzii, sporind calitatea lucrării înainte de a fi publicată oficial. Această metodologie abordează în mod semnificativ problema accesului deschis, deoarece versiunile preliminare ale articolelor sunt liber accesibile, eliminând orice accesibilitate. bariere, deși nu toate revistele sunt deschise practicii.

În prezent, există infrastructuri de pretipărire care facilitează partajarea de preprinturi și permit evaluări inter pares. Spre deosebire de recenziile tradiționale ale jurnalelor, aceste evaluări nu urmează o abordare binară de acceptare sau respingere simplă. În schimb, procesul de evaluare este o evaluare mai nuanțată care ia în considerare cu atenție punctele forte și punctele slabe ale muncii. Important este că acest feedback este transparent și disponibil publicului.

Acest model ar putea înlocui sistemul existent, unde recunoașterea provine în principal din articolele publicate în reviste academice. Privind în viitor, preprinturile, însoțite de evaluările lor, pot deveni mijlocul principal prin care cercetătorii pot primi recunoaștere pentru munca lor.

Jurnalul eLife a implementat un sistem deschis de evaluare inter pares și un proces de luare a deciziilor care depășește o alegere binară. Monitorizarea modului în care comunitatea academică răspunde și se adaptează la aceste modificări va fi intrigantă.

Sunt necesare schimbări culturale pentru adoptarea pe scară largă a pretipăririi, pentru a stimula infrastructura necesară și inițiativele politice care favorizează pretipărirea.

Conducerea schimbării culturii către Acces Deschis

O modalitate de a conceptualiza trecerea către practici mai deschise în știință, cum ar fi pre-tipărirea, este prin modelul piramidal, introdus de Brian Nosek, un susținător de frunte al științei deschise.

Primul pas este stabilirea infrastructurii necesare pentru a sprijini publicarea preprinturilor. Există progrese bune pe acest front, cu servicii precum arXiv, bioRxiv, și chemRxiv disponibil gratuit pentru cercetătorii din întreaga lume. Aceste platforme au avut un succes rezonabil în a permite cercetătorilor să-și împărtășească munca. Cu toate acestea, asigurarea infrastructurii nu este suficientă.

Următorul pas este de a face mai ușor pentru cercetători să se implice în practici deschise. Ce strategii putem adopta pentru a trece la o abordare centrată pe preprintare în procesele de evaluare inter pares? eLife, Review Commons, și Comunitatea de egali sunt exemple de platforme care facilitează pre-tipărirea muncii cercetătorilor și implicarea în evaluările inter pares. Acest efort necesită efort și inovare continuu, dar este esențial pentru promovarea mișcării de pretipărire.

Cu toate acestea, cercetătorii trebuie să fie recunoscuți pentru eforturile lor de a se angaja în pre-tipărire și în evaluarea inter pares deschisă. Coaliția pentru Avansarea Evaluării Cercetării (COARA) Şi Planuri și-au declarat angajamente pentru îmbunătățirea recunoașterii evaluării inter pares și a dezvoltărilor conduse de comunitate.

Waltman a încurajat, de asemenea, participanții la atelier să contribuie la promovarea acestor dezvoltări:

Acțiunea 1 Preprintați toate hârtiile dvs

Acțiunea 2 Publicați-vă recenziile

Acțiunea 3 Sprijiniți inițiativele de revizuire preprint

Acțiunea 4 Cere recunoașterea

Explorarea căilor în publicarea științifică: discuții și sugestii din partea membrilor INYAS

Discuțiile în grup care au urmat au scos la lumină mai multe observații cu privire la provocările și oportunitățile din sistemul actual de publicare:

Evaluarea deschisă de la egal la egal poate fi avantajoasă, în special atunci când conținutul rapoartelor evaluatorilor este făcut public, respectând în același timp confidențialitatea identităților evaluatorilor din cauza potențialului conflict de interese. Această abordare ajută la distribuirea volumului de lucru de revizuire și permite experților să revizuiască lucrări în domeniile lor specifice de expertiză.

Practica publicării preprintare este specifică subiectului: în fizică și matematică, se obișnuiește să se publice preprinturile în prealabil pentru a invita comentarii și sugestii, dar în domenii aplicate, cum ar fi agricultură, biomedicală sau alte domenii fundamentale precum chimia și biologia, partajarea preprinturilor. este văzută ca riscantă din cauza potențialului scooping.

Preprinturile nu sunt luate în considerare pentru promovări, finanțare și evaluare. Cu toate acestea, preprints aduce productivitatea în unele situații, deoarece acesta este un mediu de diseminare rapidă a informațiilor între colegi.

În același timp, lucrările deja disponibile în domeniul public se pot confrunta cu provocări în a fi acceptate într-un jurnal. Revistele care rulează pe modele de abonament pot avea rezerve severe cu privire la publicarea lucrărilor pretipărite.

Conduita greșită în ceea ce privește revizuirea ar trebui, de asemenea, luată în considerare, deoarece oricine poate posta comentarii dure sau părtinitoare, care ar putea afecta spiritul și zelul multor cercetători de la începutul carierei.

Sugestiile de popularizare a serviciilor de pretipărire includ încărcarea de preprinturi numai atunci când manuscrisul este gata pentru publicare și promovarea conceptului de reviste suprapuse. Trebuie să încurajăm tinerii cercetători să adopte metode inovatoare de publicare și să promovăm colaborările cu oamenii de știință din întreaga lume pentru a implementa noi sisteme de publicare.

În contextul Indiei, noua Comisie de granturi universitare (UGC) orientări permite ca preprinturile să fie luate în considerare pentru acordarea diplomelor de doctorat. Politicile existente care guvernează sistemul de publicații trebuie revizuite, ținând cont de valoarea Accesului Deschis și a preprinturilor revizuite de colegi, care permit diseminarea mai largă a rezultatelor cercetării, menținând în același timp o evaluare riguroasă între colegi.

O trecere către un model de publicare mai incluziv și mai transparent poate promova accesibilitatea și poate accelera progresul cunoștințelor științifice, dar trebuie să abordăm provocările de educare a publicului și a cercetătorilor cu privire la limitările preprinturilor.

Starea actuală a publicațiilor preprint ale cercetătorilor indieni

Sridhar Gutam a aruncat lumină asupra stării actuale a publicării pretipărite în India, oferind informații despre motivul pentru care rămâne în urmă standardelor globale și sugerând măsuri potențiale pentru a reduce acest decalaj.

Din 931,779 de preprinturi publicate la nivel global, doar 775 sunt afiliate cercetătorilor indieni. Absorbția scăzută a utilizării preprintare poate rezulta din tradițiile înrădăcinate care acordă prioritate publicațiilor de reviste revizuite de colegi, preocupări cu privire la avansarea și evaluarea carierei, potențiale probleme de proprietate intelectuală, cunoașterea limitată a serverelor de preprint și o preferință pentru evaluarea inter pares înainte de partajarea publică.

India trebuie să depună eforturi sistematice și concertate pentru a crește utilizarea preprinturilor dacă dorește să-și sporească în mod semnificativ contribuția la mișcarea științei deschise la nivel mondial și să încurajeze inovația în cercetarea științifică.

Aditya Sadhanala (Indian Institute of Science, Bangalore); Akshai K A Seetharam (Indian Institute of Technology Guwahati); Ankur Gupta (Indian Institute of Technology Jodhpur); Aravind K Rengan (Indian Institute of Technology Hyderabad); Arnab Datta (Indian Institute of Technology Bombay); Atul Dixit (Indian Institute of Technology Gandhinagar); Budhaditya Mukherjee (Indian Institute of Technology Kharagpur); Chirashree Roychowdhuri (Indian Institute of Engineering Science and Technology, Shibpur); Dibyendu Chatterjee (ICAR-National Rice Research Institute, Cuttack); Dwijendra Pandey (Indian Institute of Technology Roorkee); Jai Prakash (Aligarh Muslim University); Kalpana Nagpal (Amity Institute of Pharmacy, Noida); Kiran Bala (Indian Institute of Technology Indore); Kirtimaan Syal (BITS Pilani, Hyderabad); Malay Bhattacharyya (Indian Statistical Institute, Kolkata); Manik Banik (S N Bose National Centre for Basic Sciences, Kolkata); Mauricio Contreras (The Sainsbury Laboratory, Norwich); Meher Wan (CSIR – National Institute of Science Communication and Policy Research), Moumita Koley (DST- Centre for Policy Research, IISc, Bangalore); Moumita Samanta (Sanofi),; Muthamilarasan M (University of Hyderabad); Neeldhara Misra (Indian Institute of Technology Gandhinagar); Neha Sardana (Indian Institute of Technology Ropar); Nitin Sharma (CSIR- National Geophysical Research Institute); Nishant Chakravorty (Indian Institute of Technology Kharagpur); Pranjal Chandra (Indian Institute of Technology (BHU), Varanasi) Priyanka Bajaj (National Institute of Pharmaceutical Education and Research, Hyderabad); Rajib Deb (ICAR-National Research Centre on Pig, Guwahati), Raju Mukherjee (Indian Institute of Science Education and Research, Tirupati); Rajendra S Dhaka (Indian Institute of Technology Delhi); Rakesh K Pilania (Post Graduate Institute of Medical Education & Research Centre, Chandigarh); Ramendra Sundar Dey (Institute of Nano Science and Technology, Mohali); Rishemjit Kaur (CSIR-Central Scientific Instruments Organisation); Rohit Ranjan Shahi (Central University of South Bihar, Gaya); Rong Li (Centre for Science and Technology Studies, Leiden University); Sai Santosh K Raavi (Indian Institute of Technology Hyderabad); Sanket Goel (BITS Pilani, Hyderabad), Santanu Mukherjee (Shoolini University); Shamin Padalkar (Tata Institute of Social Sciences, Mumbai); Shib Sankar Ganguli (CSIR- National Geophysical Research Institute); Shobhna Kapoor (Indian Institute of Technology Bombay); Shweta Yadav (Central University of Jammu); Sonu Gandhi (National Institute of Animal Biotechnology Hyderabad); Sriparna Chatterjee (CSIR- Institute of Minerals and Materials Technology); Sudhanshu Shekhar Singh (Indian Institute of Technology Kanpur); Sufyan Ashhad (National Centre for Biological Sciences, Bangalore); Veda Krishnan (ICAR-Indian Agriculture Research Institute, New Delhi); Vikas Jain (Indian Institute of Science Education and Research Bhopal); Vinayak Kamble (Indian Institute of Science Education and Research Thiruvananthapuram).