Știința și societatea: puncte cheie din lucrarea noastră Science as a Global Public Good

Consiliul Științei Internaționale, în calitate de voce globală pentru știință, se angajează față de o viziune a științei ca un bun public global. Toate ființele umane sunt fundamental similare și interconectate din cauza dependenței lor de ecosistemele Pământului și de nevoile pe care acele ecosisteme le îndeplinesc, cum ar fi producția de alimente, alimentarea cu apă curată, reglementarea bolilor, reglarea climei și așa mai departe. Deoarece cunoașterea colectivă a fost principalul motor al progresului uman colectiv, producția de valoare publică oferă beneficii tuturor. Prin urmare, știința, ca formă specială de cunoaștere, disciplinată metodologic și testată în raport cu realitatea, poate oferi o valoare imensă ca bun public global.

„Cunoștințele științifice, datele și expertiza trebuie să fie universal accesibile, iar beneficiile lor trebuie împărtășite universal. O comunitate globală de știință care se susține reciproc poartă responsabilitatea pentru acest lucru, asigurând incluziunea și echitatea, inclusiv în oportunitățile de educație științifică și de dezvoltare a capacităților.”
– Extras din Statutul II, paragraful 4, Statutele ISC și Regulamentul de procedură

Ca bun public global, cum răspunde știința nevoilor societății?

Deși este important ca știința să răspundă nevoilor societății prin crearea de noi cunoștințe care să permită noi activități, noi tehnologii și inovații, utilitatea cunoștințelor nu ar trebui luată în considerare în mod unic prin „lentila reductivă a cererii și ofertei”. Convingerea Consiliului este că știința trebuie să mențină un spectru larg de cercetare științifică și să extindă granițele cunoașterii.

Într-adevăr, multe cunoștințe științifice nu contribuie la economiile naționale și la creșterea PIB-ului, ci inspiră imaginația umană și, în acest fel, este în mare măsură un bun care nu poate fi exclus și nu este rival. În plus, în același mod în care umanitatea a amenințat considerabil viitorul mediului pentru a satisface prioritățile imediate de dezvoltare, știința nu trebuie să neglijeze viitorul considerând că termenul imediat este singura sa prioritate.

Deși percepțiile despre o lume care se confruntă cu crize convergente care amenință umanitatea sunt în creștere, comunitatea științifică internațională își face din ce în ce mai mult vocea colectivă auzită în confruntarea cu această provocare, deoarece soluțiile globale necesită implicare globală. În acest context, știința nu trebuie să-și piardă atenția asupra necesității de a fi incluzivă și trebuie să încorporeze cunoștințele și prioritățile tuturor regiunilor, în special ale celor care vor suferi cel mai mult dacă tendințele globale nu se schimbă în bine. Realitatea unei comunități științifice globale este în creștere, dar va fi reală doar atunci când este deschisă unor forme mai largi de cunoaștere și atunci când se creează cunoștințe comune globale capabile să răspundă în mod eficient la provocările mari.

Pentru a răspunde nevoilor societății, știința trebuie să ia în considerare și importanța guvernelor, deoarece acestea sunt cele care articulează prioritățile și stabilesc bugete pentru agențiile de finanțare în cadrul sistemelor lor științifice naționale. În timp ce țin cont de puterea guvernelor, oamenii de știință și cercetătorii ar trebui să apere libertatea de a-și urma propria inspirație ca o modalitate de a maximiza rentabilitatea investiției în cercetare. În multe privințe, oamenii de știință nu știu neapărat la ce ar putea contribui descoperirile lor la început, dar unele descoperiri, intenționate sau accidentale, se dovedesc în cele din urmă a fi de mare folos. De exemplu, cea mai faimoasă și importantă descoperire accidentală este medicamentul miraculos al lui Fleming, penicilina, deși cercetările sale inițiale au fost pe stafilococi. În același mod, interacțiunile dintre sectorul public și cel privat nu trebuie subestimate în confruntarea cu provocările contemporane. Ambele pot servi binelui public prin schimbul de idei, cercetări și date, așa cum este ilustrat de pandemia COVID-19.

Știință și societate: un contract social în continuă evoluție?

Prioritățile științei pentru servirea binelui public, cea a explorării proceselor din natură și societate, precum și urmărirea unor răspunsuri eficiente la prioritățile societale emergente, influențează relația dintre știință și societate, natura contractului lor social și organizarea socială. a procesului științific. Contractul social dintre știință și societate a funcționat întotdeauna pe aceeași bază; cu finanțare publică, știința creează și comunică descoperiri către societate. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, prioritățile pentru știință au evoluat în mare măsură, la fel și organizarea sa socială, rezultând o trecere la un contract social în care știința este deschisă societății, transparentă și participativă.

Mișcarea științei deschise care capătă amploare astăzi este manifestarea acestei evoluții, urmărind să facă cercetarea științifică și diseminarea acesteia accesibile unei societăți curios, ca parte a co-creării cunoștințelor pentru binele public global. Pandemia COVID-19 a ilustrat știința deschisă în acțiune și a expus unele dintre procesele care împiedică eficacitatea științei în contribuția la binele public global. Odată cu adoptarea lui Recomandarea UNESCO privind știința deschisă, potențialul de schimbare la o „nouă normalitate” este la îndemână, dar va necesita angajamentul comunității științifice internaționale pentru a se asigura că această nouă eră a științei este bine adaptată la serviciul binelui public global.