Informații de la dr. Pedro Jaureguiberry, campion național al Premiului Planetă Frontiere, despre pierderea biodiversității și granițele planetare

Pedro Jaureguiberry, nominalizatul național al Argentinei la ediția din acest an a Premiului Frontiers Planet, împărtășește informații despre cercetarea sa revoluționară privind pierderea biodiversității

Informații de la dr. Pedro Jaureguiberry, campion național al Premiului Planetă Frontiere, despre pierderea biodiversității și granițele planetare

După anunțarea Campionilor Naționali de către Premiul Frontiers Planet de Ziua Pământului, ne aprofundăm în cercetarea revoluționară a unui om de știință în domeniul durabilității din America Latină. Pedro Jaureguiberry, nominalizatul național al Argentinei pentru Premiul Frontiers Planet din acest an, a participat recent la Dialogul global al cunoașterii ISC pentru America Latină și Caraibe, desfășurat între 9 și 11 aprilie la Santiago de Chile. Acolo, am avut ocazia să aflăm mai multe despre cercetările sale.

Dr. Pedro Jaureguiberry

„În contextul științei granițelor planetare, înțelegerea cauzelor pierderii biodiversității este crucială pentru a rămâne într-un spațiu de operare sigur. Pierderea biodiversității nu numai că subminează reziliența și stabilitatea ecosistemului, dar amenință și furnizarea de servicii ecosistemice vitale pentru bunăstarea umană, cum ar fi aerul curat, apa și securitatea alimentară.

Cum ați ales această cercetare? Cum a început pasiunea ta pentru această cercetare și cariera ta în știință?

De la o vârstă foarte fragedă, am avut un interes pentru științele naturii și relația dintre oameni și natură. Încă din primii ani de facultate, am fost atras de microbiologie, în special de ecologie la nivelul comunităților și ecosistemelor, și de modul în care acestea sunt modelate de diferite tulburări. În timp ce domeniul meu principal de cercetare este ecologia focului a speciilor dominante în comunitățile de plante cu diferite istorii de utilizare antropică în regiunea Chaco din centrul Argentinei, de-a lungul carierei mele am fost, de asemenea, implicat activ în mai multe proiecte interdisciplinare la scară largă. Aceste proiecte mi-au permis să colaborez cu colegi din diferite țări și medii, oferindu-mi o perspectivă mai largă asupra generării cunoștințelor necesare pentru a aborda provocările globale de mediu prezente și viitoare.

A fost în timpul implicării mele în Raport de evaluare globală IPBES că, alături de o echipă strălucită de colegi, am realizat o sinteză globală fără precedent asupra ierarhiei factorilor direcți ai pierderii biodiversității, avansând cunoștințele anterioare în ceea ce privește domeniul de aplicare și rigoarea. Punctul culminant al muncii noastre a fost publicarea unei lucrări de mare impact, pe care o prezentăm la Frontiers Planet Prize 2024: Motorii direcți ai pierderii recente a biodiversității antropice la nivel mondial.

Ne puteți spune mai multe despre ce granițe planetare se adresează cercetării dvs. și despre întrebarea de cercetare la care doriți să răspundeți?

În contextul științei granițelor planetare, înțelegerea cauzelor pierderii biodiversității este crucială pentru a rămâne într-un spațiu de operare sigur. Pierderea biodiversității nu numai că subminează reziliența și stabilitatea ecosistemului, dar amenință și furnizarea de servicii ecosistemice vitale pentru bunăstarea umană, cum ar fi aerul curat, apa și securitatea alimentară. Identificarea factorilor care provoacă mai multe daune este fundamentală pentru conceperea politicilor eficiente și stabilirea de obiective acționabile pentru a aborda provocările stringente de durabilitate. Având în vedere scopul studiului nostru, putem spune că se referă la toate granițele planetare propuse. Pe de o parte, pierderea biodiversităţii - variabila răspuns a cercetării noastre, care are graniţa sa specifică planetară; și pe de altă parte, celelalte granițe planetare, dintre care majoritatea sunt direct sau indirect legate de factorii direcți evaluați în studiul nostru. De exemplu, schimbările climatice și schimbarea utilizării solului/mării, doi factori majori ai schimbării care cuprind multiple activități umane subiacente, sunt propuși ca granițe planetare în sine. Alte granițe planetare, cum ar fi acidificarea oceanelor, încărcarea cu aerosoli atmosferici, epuizarea stratului de ozon și entități noi sunt direct legate de poluare; iar utilizarea excesivă a apei dulci este asociată cu exploatarea resurselor naturale. La rândul lor, toate aceste aspecte pot interacționa și pentru a afecta limita planetară rămasă, adică ciclurile biogeochimice.

Care sunt principalele constatări ale cercetării dumneavoastră?

În timp ce cunoștințele anterioare au fost limitate ca sferă și rigoare, revizuirea noastră globală, cea mai mare de acest gen de până acum, sintetizează statistic comparații empirice ale impactului diferiților factori direcți în ultimii +50 de ani. Arătăm că, la nivel mondial, schimbarea utilizării terenului/mării a fost motorul direct dominant al pierderii recente a biodiversității. Exploatarea directă a resurselor naturale (pescuit, vânătoare, exploatare selectivă) ocupă locul al doilea, iar poluarea al treilea. Începând cu anii 1970, schimbările climatice și speciile exotice invazive au fost semnificativ mai puțin importante decât primii doi factori. Oceanele, unde domină exploatarea directă și schimbările climatice, au o ierarhie diferită de moștenire față de pământul și apa dulce. Ierarhia inductorilor variază, de asemenea, între tipurile de indicatori de biodiversitate. De exemplu, schimbările climatice sunt un factor mai important al schimbării compoziției comunității decât schimbările în populațiile de specii.

Cum se conectează cercetarea ta cu tine și comunitatea ta?

Studiul nostru pune în lumină preocupările de mediu presante care afectează nu numai comunitățile științifice, ci și tărâmurile politice și societale. Pe lângă impactul academic semnificativ pe care l-a obținut cercetarea noastră de la publicarea sa, ea a contribuit direct la politica interguvernamentală, inspirând puternic identificarea și clasarea factorilor direcți în noul post-2020. Cadrul global de biodiversitate Kunming-Montreal (GBF) al Convenției privind diversitatea biologică (CBD), contribuind la implementarea a ceea ce se speră să fie cel mai important instrument interguvernamental de politică a biodiversităţii pentru următorul deceniu, împreună cu politicile sale internaţionale şi naţionale derivate. Țările membre ale CBD s-au angajat să îndeplinească aceste obiective ca parte a agendei globale de sustenabilitate 2030-2050. Cercetarea noastră pledează pentru inițiative de colaborare care implică nu numai oameni de știință și factori de decizie, ci și practicieni și comunități locale. Astfel de inițiative pot promova schimbul de cunoștințe și dezvoltarea capacităților, încurajând o mai mare conștientizare și acțiune în vederea atingerii obiectivelor științei granițelor planetare.

Care sunt următorii pași necesari ai agendei dumneavoastră de cercetare, pentru a spori potențialul de descoperire în știința granițelor planetare?

Lacunele de cunoștințe identificate în studiul nostru pot servi drept declanșatori pentru studiile viitoare. Următorii pași valoroși includ: date îmbunătățite despre factorii de decizie, în special în ceea ce privește mărimea efectului acestora asupra diferiților indicatori de biodiversitate și schimbările de-a lungul timpului în dominația șoferilor; noi abordări pentru modelarea interacțiunilor lor; noi cadre de scenarii care reflectă mai bine interacțiunea complexă dintre oameni și natură, inclusiv potențiala nepotrivire între politicile de management și caracteristicile biologice și ecologice ale ecosistemelor implicate. O abordare amănunțită a acestor subiecte va produce o imagine din ce în ce mai clară a problemei, dar, în principiu, va fi o contribuție cheie la lucrul către opțiuni pentru un viitor durabil pentru planetă.

Cum poate fi modelată și amplificată cercetarea dumneavoastră pentru a-i permite să influențeze politica, societatea și economia, maximizând astfel perspectivele transformatoare?

Abordarea noastră metodologică poate fi aplicată în orice context spațial, temporal sau specific unei teme pentru a înțelege impactul factorilor direcți, satisfacând nevoile diferitelor părți interesate. Astfel, oferă o bază esențială bazată pe știință pentru acțiuni de atenuare mai eficiente, concrete și specifice locației și sectorului.

Tendințele actuale în cercetarea biodiversității subliniază necesitatea unor abordări interdisciplinare care să integreze perspective ecologice, sociale și economice. Folosirea progreselor tehnologice, cum ar fi teledetecția și analiza datelor mari, ne poate îmbunătăți înțelegerea modelelor și factorilor de biodiversitate la diferite scări spațiale și temporale.


Citiți cercetarea doctorului Pedro Jaureguiberry prezentată la Premiul Frontiers Planet: Motorii direcți ai pierderii recente a biodiversității antropice la nivel mondial.


Declinare a responsabilităţii
Informațiile, opiniile și recomandările prezentate în acest articol sunt cele ale contributorilor individuali și nu reflectă neapărat valorile și convingerile Consiliului Internațional de Știință.


Stiri lunare via e-mail

Fiți la curent cu buletinele noastre informative

Înscrieți-vă la ISC Monthly pentru a primi actualizări cheie de la ISC și de la comunitatea științifică mai largă și consultați buletinele noastre de nișă mai specializate despre Știința Deschisă, Știința la ONU și multe altele.


Imagine de Christian Ostrosky on Flickr.

VEZI TOATE ARTICOLELE LEGATE

Salt la conținut