Consolidarea rezistenței sistemului nostru alimentar global în timp ce avansăm transformarea acestuia

Frank Sperling, IIASA, împărtășește reflecțiile sale cu privire la problemele legate de producția durabilă și transformatoare de alimente, în contextul Summit-ului ONU privind sistemele alimentare

Consolidarea rezistenței sistemului nostru alimentar global în timp ce avansăm transformarea acestuia

Reunirea părților interesate din întreaga lume, Summit-ul Națiunilor Unite privind Sistemele Alimentare (UNFSS) atrage atenția asupra oportunităților, provocărilor și promisiunilor pe care transformarea sistemelor noastre alimentare le poate avea pentru a avansa dezvoltarea durabilă.

Această transformare trebuie să se întâmple, în timp ce pandemia Covid-19 continuă ne amintește de vulnerabilitățile multiple încorporate în sistemele noastre alimentare, de interdependența societăților noastre și de încurcarea sistemelor umane și naturale. Creșterile extreme ale vremii și ale climatului care pot fi atribuite în mod clar schimbărilor climatice, pierderii continue a biodiversității, degradării mediului și poluării ilustrează în continuare că sistemele alimentare trebuie să gestioneze o gamă largă de riscuri și presiuni de compunere care se desfășoară pe diferite scări spațiale și temporale. Avansarea și asigurarea câștigurilor către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) nu va necesita doar îndeplinirea mai multor obiective economice, sociale și de mediu, ci și cererea de căi care să asigure o navigație sigură printr-un peisaj de risc perfid și schimbător. Dar cum construim rezistența în sistemul alimentar în timp ce îl transformăm în același timp?

S-au făcut pași mari în tehnologiile și practicile care pot ajuta sistemele alimentare să gestioneze riscurile existente și emergente. De exemplu, din partea producției, accesul în timp util la prognozele sezoniere și la informațiile de avertizare timpurie, împreună cu serviciile de extindere, poate ajuta fermierii să ia deciziile corecte pentru plantare și să anticipeze, să se adapteze și să facă față posibilelor șocuri. Agricultura de precizie, care valorifică progresele tehnologice pentru a asigura sănătatea și productivitatea optimă a culturilor și solurilor, poate reduce nevoia de intrări. Diversificarea trăsăturilor pentru animale și animale poate ajuta fermierii să reducă riscurile de producție în condiții de mediu marginale.

Minimizarea riscului de răspândire a bolilor zoonotice, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice și de mediu impun cerințe suplimentare asupra sistemelor alimentare, dar oferă și noi oportunități. A trăi în mod durabil necesită gestionarea cuprinzătoare a utilizării terenurilor, care să permită producția de alimente, dar menținerea și recuperarea bunurilor și serviciilor critice ale ecosistemului, cum ar fi carbonul și biodiversitatea. Necesită avansarea soluțiilor bazate pe natură, unde natura este văzută ca un aliat și nu un adversar în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare. Consolidarea contabilității capitalului natural și stimularea administrării mediului prin recompensarea actorilor din sistemul alimentar pentru gestionarea eficientă și durabilă a resurselor naturale și informarea adecvată a alegerilor consumatorilor vor fi ingrediente importante în reducerea impactului asupra mediului, precum și a vulnerabilităților de mediu ale sistemelor alimentare.

Transformarea sistemului alimentar este un proces continuu. Prin urmare, este important să înțelegem impactul diferitelor schimbări ale sistemului. Trecerea la diete mai sănătoase poate avea beneficii importante în reducerea presiunii asupra mediului și a resurselor naturale. O astfel de transformare implică, totuși, că schimbările cererii sunt, de asemenea, potrivite cu schimbările ofertei, care reflectă ajustările adecvate ale producției agricole. Pentru a acomoda astfel de schimbări de sistem și a facilita tranzițiile sistemului în timp, rezistența socială și capacitatea de adaptare a societății trebuie abordate în consecință.

Sistemele alimentare funcționează la diferite scări, variind de la local la global. În consecință, rolul comerțului în asigurarea securității alimentare și a bunăstării umane într-o serie de contexte este esențial. Deja mai multe țări sunt dependente de importurile de alimente. Comerțul poate ajuta la securitatea alimentară a regiunilor în care activitățile agricole devin mai puțin viabile odată cu schimbările climatice progresive. În același timp, expunerea în schimbare la riscurile socioeconomice și de mediu care rezultă din interconectivitatea crescândă a societăților și economiilor trebuie, de asemenea, abordată, așa cum este ilustrat de pandemia actuală. Evoluția sistemelor alimentare a fost în mare măsură modelată de un efort de eficiență. Acum trebuie să analizăm cu atenție locul în care eficiența trebuie să fie (contracarată) echilibrată cu un efort de a promova o mai mare diversitate și unde trebuie să construim o redundanță mai mare pentru a ajuta la gestionarea varietății de riscuri cu care se confruntă sistemele alimentare.

De asemenea poti fi interesat de:

Ilustrarea sistemelor alimentare

Sisteme alimentare rezistente

raportează susține că accentul pus pe eficiență, care a dus la o mare parte a evoluției sistemelor alimentare, trebuie controbilizat printr-un accent mai mare pe reziliență și preocupări privind echitatea. Așa cum este ilustrat de pandemie, aceasta implică extinderea domeniului de aplicare și a acoperirii plaselor de protecție socială și a sistemelor de protecție. De asemenea, include evaluarea și, dacă este necesar, ajustarea lanțurilor de aprovizionare și a schimburilor comerciale în capacitatea lor de a absorbi și de a se adapta la o multitudine de riscuri.

Abordările orientate spre viitor care vizează transformarea sistemelor alimentare către o mai mare rezistență și durabilitate vor necesita o suită de măsuri atât în ​​cadrul sistemelor alimentare, cât și în afara acestora. Astfel de măsuri presupun ajutarea mijloacelor de trai și sectoarelor pentru a reduce vulnerabilitățile și expunerea la riscuri, permițând în același timp agilitatea sistemului alimentar pentru a gestiona riscurile viitoare, evitând blocarea structurilor, care ar deveni maladaptative în timp. Realizarea unei astfel de transformări va depinde de o colaborare sporită și de consolidarea încrederii între sectoare, permițând inovația în tehnologii și practică, consolidarea formării și dezvoltării capacităților și îmbunătățirea rețelelor de siguranță pentru reducerea vulnerabilităților la șocuri și gestionarea tranziției sociale. Mai mult decât atât, necesită recalibrarea conexiunii sistemelor alimentare cu alte sectoare și sisteme, cum ar fi sănătatea, mediul, energia și infrastructura.

UNFSS împreună cu viitoarea Conferință a ONU privind schimbările climatice de la Glasgow (UNFCCC COP26) și Conferința ONU privind diversitatea biologică la Kunming (CBD COP15), sunt o formidabilă chemare la acțiune pentru liderii politici, factorii de decizie din sectoarele public și privat , oamenii de știință, practicienii în dezvoltare, societatea civilă și societatea în general, să se reunească și să-și imagineze și să construiască împreună sisteme alimentare rezistente și durabile, care să plaseze oamenii și natura în centru înainte de a fi prea târziu.


Frank Sperling

IIASA Senior Project Manager, Integrated Biosphere Futures Research Group - Biodiversity and Natural Resources Program

Imagini de Iain Merchant pe Flickr

Fiecare autor și intervievat este responsabil pentru faptele și opiniile exprimate în contribuția lor, care nu sunt neapărat cele ale ISC sau ale organizațiilor sale partenere.

VEZI TOATE ARTICOLELE LEGATE

Salt la conținut