Dezvoltarea umană este despre a deveni mai rezistentă - Consiliul internațional pentru știință

Ați lucrat mulți ani pentru World Business Council for Sustainable Development Council (WBCSD) și tocmai ați luat provocarea de a conduce coaliția We Mean Business. Cum am putea regândi înțelegerea conceptuală a dezvoltării umane? Ce înseamnă dezvoltarea umană astăzi?

Când mă gândesc la dezvoltarea umană în contextul pandemiei COVID-19 - ceva concret și specific, ceva care provoacă totul, ceva care a arătat cât de interconectate și totuși cât de fragilă este lumea noastră - îmi dau seama că dezvoltarea umană este cu adevărat despre construirea rezistenței umane.

Reziliența este capacitatea de a reveni după un șoc și de a se adapta noilor circumstanțe. Ca oameni, am trăit multe șocuri diferite. Astăzi este COVID-19. Vedem cum această teribilă epidemie a devenit mai mult decât o simplă criză a sănătății - este acum și o criză economică majoră care afectează oamenii și dezvoltarea din întreaga lume.

De asemenea, putem vedea cum cei mai vulnerabili sunt cei mai afectați și sunt mai puțin capabili să răspundă. Criza a evidențiat inechitățile din societatea noastră și are un efect mai dăunător asupra oamenilor care erau deja mai puțin rezistenți și care au acum un moment foarte dur și dificil.

Când mă gândesc la dezvoltarea centrată pe om, mă gândesc la educație și bunăstare ca piloni fundamentali pentru reziliență. Educația este una dintre modalitățile prin care oamenii pot deveni mai rezistenți și pot trăi o viață mai bună. Am progresat enorm datorită internetului și altor tehnologii, dar trebuie să facem mai multe în întreaga lume pentru a ne asigura că copiii, în special fetele, pot accesa cu ușurință și în siguranță educația.

Bunăstarea este, de asemenea, importantă. Dar trebuie să extindem domeniul de aplicare a ceea ce considerăm a fi sursele bunăstării. Desigur, este fizic, iar pandemia arată cât de esențial este faptul că oamenii au acces la medicină și la sistemele de sănătate. Dar ilustrează și modul în care bunăstarea este economică, deoarece necesită mijloace financiare nu numai pentru a supraviețui, ci și pentru a avea o viață bună.

Există o a treia componentă cheie a bunăstării, iar aceasta este legată de mediul nostru natural. Poluarea aerului, schimbările climatice, degradarea terenurilor și pierderea biodiversității afectează bunăstarea fizică și economică a omului. Acești factori de mediu sunt esențiali pentru bunăstare și sunt esențiali pentru ca oamenii să fie rezistenți la șocuri și impacturi.

Pe scurt, cred că o modalitate de a regândi conceptul de dezvoltare umană astăzi este de a-l lega de reziliență și de a extinde focalizarea centrată pe om cu integrarea mediului natural ca pilon central. Pandemia ne-a arătat cât de nepregătiți am fost pentru un șoc sistemic și știm deja că urmează un alt șoc major, și anume schimbările climatice. Trebuie să ne pregătim pentru asta, astfel încât să putem deveni rezistenți.

Aveți multă experiență în promovarea ideii că afacerile și industria sunt actori centrali în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și care contribuie la societăți rezistente. Luând această lecție ca punct de plecare, care credeți că sunt cele mai importante provocări pentru dezvoltarea umană astăzi?

Cred că cele mai importante provocări pentru dezvoltarea umană astăzi sunt compromisurile dintre economie, mediu, promovarea dezvoltării și abordarea inegalității. Găsirea echilibrului corect este o provocare și vedem unele semne pozitive pe măsură ce companiile încep să ia în considerare cum să treacă la un sistem mai nou de capitalism al părților interesate, care este mai echitabil decât capitalismul tradițional al acționarilor.

Deci, trebuie să ne gândim cum să echilibrăm acești factori: interesele concurente ale economiei, mediul și problemele sociale. De exemplu, recesiunea economică care se manifestă în mod clar astăzi va avea un impact uriaș asupra dezvoltării oamenilor și va exacerba în mod semnificativ inegalitatea socială. Cred că putem vedea o cale de urmat prin interconectările dintre aceste grupuri de părți interesate.

De exemplu, știm că o economie performantă depinde de oamenii sănătoși, care sunt mulțumiți, ale căror nevoi de bază sunt satisfăcute. Și asta înseamnă că oamenii au nevoie de un mediu sănătos. Deci, există compromisuri dificile între aceste probleme, dar există și câțiva multiplicatori. Ceea ce contează cel mai mult este să ne asigurăm că putem face din dezvoltarea durabilă un model de afaceri profitabil - astfel încât acesta să fie bun pentru planetă și bun pentru oameni. La rândul său, acest lucru va crea beneficii pozitive pentru economie, precum și bunăstare socială.

Ne spune mai multe despre ce trebuie să se întâmple pentru ca dezvoltarea durabilă centrată pe om să devină mai profitabilă.

Primul lucru este că trebuie să internalizăm costurile impacturilor sociale și de mediu, astfel încât să se reflecte în prețurile bunurilor și serviciilor. Acesta este un exercițiu de stabilire a prețului costului naturii, emisiilor și, de asemenea, tarifarea costurilor sociale. Până acum, aceste concepte de stabilire a prețurilor pentru natură și de stabilire a prețurilor sociale nu existau cu adevărat. Dar este imperativ să începem să le operaționalizăm, deoarece în acest moment aceste costuri sunt incluse în bunurile și serviciile pe care le achiziționăm. Dacă noi corect prețul costului real al producției de bunuri și servicii, vom oferi un stimulent companiilor pentru a reduce aceste costuri de mediu și sociale și pentru a câștiga un avantaj competitiv.

Al doilea lucru este că afacerea trebuie să înțeleagă, să evalueze și să atenueze riscurile reale care apar atât pe latura socială, cât și pe cea de mediu. Înainte de criză, am văzut o creștere a tulburărilor sociale; revolte în Hong Kong, în Chile și în multe alte țări. Nemulțumirea socială este de fapt un risc fundamental pentru afaceri. Îngrijorează companiile, deoarece, desigur, oamenii sunt esența afacerii - sunt angajații, clienții și furnizorii companiilor.

Odată cu pandemia există un set clar de probleme și riscuri, la fel ca în cazul schimbărilor climatice. Trebuie să folosim aceste momente în care un anumit risc este foarte vizibil pentru a accelera schimbarea necesară pentru a o aborda. Prin includerea riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) în raportarea financiară a companiilor, companiile se vor asigura că dispun de măsurile necesare pentru a le reduce. Sectorul financiar va lua în considerare acest lucru la alocarea capitalului, iar companiile care reușesc să reducă aceste riscuri vor avea un cost mai mic al capitalului.

Integrarea costului și a riscului externalităților în sistemul economic va transforma complet economia, astfel încât proiectele mai durabile vor avea un cost de capital mai mic, iar produsele lor vor avea un avantaj competitiv pe piață.

Multe companii sunt implicate în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), dar vedem puține schimbări reale. Cum putem face ideea dezvoltării umane mai impactantă și mai influentă?

Cred că cel mai direct mod de a face dezvoltarea umană mai influentă este ca aceasta să fie tradusă într-un mod care măsoară riscul social și de mediu și oportunitățile pentru companii. Care sunt valorile concrete care pot ajuta companiile să măsoare și să urmărească performanța? Cum poate Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) să contribuie la dezvoltarea acestora?

Deși s-au înregistrat multe progrese în ceea ce privește măsurarea schimbărilor climatice, de exemplu, în ceea ce privește aspectele sociale, progresul a fost foarte lent. Deși există o lucrare bună în desfășurare, de exemplu cu Protocolul privind capitalul social, avem nevoie de mai mult și avem nevoie ca acesta să fie general, mai degrabă decât să primim doar atenția celor care sunt în frunte. Trebuie să creăm o narațiune mai puternică și mai convingătoare cu privire la motivele pentru care dimensiunile sociale și de dezvoltare sunt importante pentru afaceri, modul în care tulburările sociale influențează afacerea și motivul pentru care întreprinderea trebuie să măsoare, să urmărească și să raporteze progresul și realizarea metricilor asupra dezvoltării umane.

Ceea ce se măsoară este gestionat. Un cadru convenit pentru măsurarea dezvoltării umane va ajuta companiile să măsoare, să urmărească și să raporteze progresul și să facă referință cu alte companii.

În concluzie, care credeți că este o definiție semnificativă a dezvoltării umane, ținând cont de un public de afaceri?

Pentru a face apel la afaceri, trebuie să vorbim limba acesteia. La un nivel foarte practic, afacerea înțelege importanța abilităților, talentului și potențialului oamenilor. Cred că orice definiție a dezvoltării umane care ridică importanța acestor probleme va fi utilă nu numai pentru afaceri, ci și pentru sectorul public.

Multe companii care au lanțuri de aprovizionare complexe și se bazează pe mulți oameni depun eforturi pentru a se asigura că acei oameni au locuri de muncă decente, condiții de muncă decente, un mediu bun. Aceste probleme sunt foarte importante, nu numai pentru rezultatele companiei, ci și pentru performanța, sustenabilitatea și încrederea acestor angajați în lanțurile lor de aprovizionare.

Există precedente bune pentru schimbare. Putem vedea cum în ultimii ani companiile s-au familiarizat din ce în ce mai mult cu importanța diversității de gen și a drepturilor omului. Cred că afacerile realizează că mai multe companii - din punct de vedere geografic, cultural și în ceea ce privește genul - au mai mult succes. O echipă care are multă diversitate scoate tot ce este mai bun din toată lumea și este foarte îmbogățitoare.

În această pandemie și în alte șocuri, companiile au văzut că pot fi foarte rezistente - dar dacă oamenii lor (consumatori, angajați, furnizori) nu sunt rezistenți, atunci se vor lupta enorm.

Pe scurt, ceea ce face companiile rezistente sunt oamenii rezistenți și societățile reziliente. Pe măsură ce PNUD regândește definiția dezvoltării umane, ar trebui să pună rezistența în centru.

María Mendiluce face parte din echipa de conducere a WBCSD, îndrumând peste 200 de companii membre cu privire la politica climatică transformatoare și tranziția energetică. Pe lângă rolul său la WBCSD, María este și CEO al Coaliția We Mean Business.

Imagine de copertă: by Marco Verch on Flickr