Dezvoltarea umană trebuie să includă aspecte sociale

Ați făcut multă muncă investigând puterea ideilor în sistemul ONU. Cum am putea să ne regândim înțelegerea conceptuală a dezvoltării umane?

În munca mea cu Morten Bøås, Instituții globale și dezvoltare: încadrarea lumii?, am explorat viața anumitor idei precum dezvoltarea durabilă, sectorul informal, capitalul social și dezvoltarea umană. Am arătat că aceste idei au avut un impact mare în două sensuri: au influențat ceea ce ne gândim și au influențat și ei cum ne gândim la aceste lucruri. În analiza noastră, am stabilit că conceptul de dezvoltare umană a avut un mare succes, în parte datorită susținerii instituționale a PNUD și a rapoartelor anuale de dezvoltare umană. PNUD are o definiție clară a dezvoltării umane și indicele de dezvoltare umană însoțitor (HDI), care au servit ca instrumente puternice pentru a contracara o concentrare restrânsă asupra produsului intern brut (PIB).

"Dar daca există anumite pericole cu aceste concepte. Un pericol este că acestea devin deseori extinse și neclare; adăugiri de noi dimensiuni de-a lungul anilor îi determină să-și piardă sensul în timp, în loc să capete mai multă claritate. Un al doilea pericol este cuantificarea adesea inadecvată a ideilor complexe; în dorința de a traduce conceptul în instrumente de măsurare, pot apărea multe erori de cuantificare. Al treilea pericol este extinderea excesivă - cedarea față de tentația de a aplica un concept sau idee la toate tipurile de probleme diferite. Pentru mine, este important să știu ce se dorește să facă cu un concept precum dezvoltarea umană. Este pentru a servi ca o viziune despre unde să mergi, o foaie de parcurs despre cum să ajungi acolo sau mai degrabă o motivație pentru a pleca în călătorie în primul rând?

În ceea ce privește dezvoltarea umană, răspunsul meu inițial este că acesta este un concept bun și ar trebui să păstrăm semnificația sa originală; nu ar trebui să încercăm să o revizuim. Îmi amintesc însă un citat de la Kofi Annan ca parte a unui interviu pentru Proiectul ONU de Istorie Intelectuală. El a spus că „una dintre cele mai mari realizări ale ONU a fost conceptul de dezvoltare umană”; și a continuat spunând că ONU a reușit să definească ce înseamnă dezvoltare „pentru individ”. La reflecție, această afirmație ar putea fi privită ca fiind prea individualistă. Aceasta poate fi de fapt o limitare a conceptului. În contextul actual, cred că trebuie să adăugăm aspecte sociale, relaționale la conceptul nostru de dezvoltare umană.

Dintre cele șase dimensiuni subliniate de comitetul director al PNUD în activitatea sa de fond pentru acest proiect - schimbarea și durabilitatea mediului, dimensiunile colective și relaționale, bunăstarea umană, transformarea digitală, specificitățile locale și interdependențele globale - aș omite ultimele trei, care nu mergeți în centrul conceptului. Dar aș reține primele trei, care urmează din accentul pe care îl recomand: dimensiunea colectivă, relațională a dezvoltării umane. Adică, în centrul dezvoltării umane se află bunăstarea atât a individului, cât și a colectivului.

Având în vedere această concepție a dezvoltării umane, care sunt provocările cheie pentru dezvoltarea umană astăzi?

Baza absolută pentru dezvoltarea umană este coeziunea socială - pentru că fără ea nu putem rezolva niciuna dintre celelalte provocări. Dar vedem astăzi o eroziune crescută a coeziunii sociale, de la lideri precum Trump în SUA sau de la decizii politice precum Brexit, la impactul negativ pe scară largă al tehnologiilor (cum ar fi social media). Cu toate acestea, coeziunea socială este fundamental necesară pentru a rezolva provocările de mediu, pentru a proteja generațiile viitoare și pentru a atinge bunăstarea umană individuală. Tehnologia are un impact pozitiv și negativ asupra coeziunii sociale. Tehnologiile ne permit să intrăm în discuții globale, dar de multe ori nici nu ne cunoaștem vecinii și nici nu îi vedem pe cei din jurul nostru ca parte a mediului nostru social. De asemenea, multe tehnologii amplifică puncte de vedere extreme, cu consecințe negative asupra coeziunii sociale. Pe scurt, această eroziune a coeziunii sociale este o provocare cheie pentru dezvoltarea umană.

O a doua provocare cheie este degradarea mediului și schimbările climatice. Acest lucru ne pune în pericol bunăstarea. Există argumente valabile conform cărora natura este importantă pentru noi și într-un mod nematerial, dar problemele de rezolvat sunt materiale. Poluarea, pierderea biodiversității și impactul schimbărilor climatice sunt pericole vizibile pentru bunăstarea umană. Mulți oameni recunosc acest lucru și ar dori, în principiu, să facă ceva în acest sens. Cu toate acestea, politicienii nu sunt dispuși să riște să ia măsurile necesare. Acei politicieni care sunt îngrijorați de mediu știu că sprijinul lor politic s-ar scurge rapid dacă ar începe să pună în aplicare măsurile necesare pentru protejarea acestuia. Circumscripțiile electorale încă nu sunt suficient de conștiente de pericolul pentru a sprijini politicienii care doresc să facă aceste schimbări. În plus, este dificil să se genereze un acord cu privire la ceea ce trebuie făcut. Această confluență de probleme reprezintă un risc imens pentru dezvoltarea umană.

Cum putem face abordarea dezvoltării umane mai influentă și mai centrală în informarea dezbaterilor publice?

Munca pe care am făcut-o pentru depistarea puterii ideilor a arătat deja că diferența dintre ideea de dezvoltare umană și procesul de elaborare a politicilor este pur și simplu prea mare. IDU și-a îndeplinit activitatea încercând să se opună PIB-ului, dar a devenit din ce în ce mai puțin influent, parțial pentru că a devenit, de asemenea, un set extins de măsuri, adăugând noi dimensiuni pentru care a fost dificil să-și ridice angajamentul politic de fond.

În opinia mea, IDU și-a urmat cursul și este timpul să testăm idei noi. Din păcate, unele dintre noile concepte emergente sunt foarte nesatisfăcătoare. Luați de exemplu decăderea. În opinia mea, decăderea este un termen fără speranță - împiedică, mai degrabă, decât să ajute discuțiile cu privire la consumul durabil. Creștere și dezvoltare sunt cuvinte cu conotații puternice pozitive, strâns legate de progres. Dar acum este probabil momentul să devenim mai creativi și să regândim concepte și măsuri mai strâns legate de bunăstare, atât individuală, cât și socială.

Aici intră în joc Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), deoarece reprezintă o agendă transformatoare susținută de aproape toate țările din lume. Ceea ce se cere acum este să traducem aceste obiective într-o agendă mai clară din punct de vedere conceptual. Pentru mine, o problemă cheie este ODD 9 privind producția și consumul durabil, care este destul de slab odată ce a fost tradus în ținte și indicatori - așa cum sa discutat în un număr special recent Am coautor cu Sakiko Fukuda-Parr. Poate că acesta este un subiect căruia Biroul Raportului Dezvoltării Umane ar putea să-l acorde din nou o atenție; cu siguranță avem nevoie de ceva mai radical decât o versiune redusă a schimbării verzi.

În concluzie, care va fi o definiție semnificativă și utilă a dezvoltării umane pentru lumea noastră în schimbare?

Cred că avem nevoie de o definiție a dezvoltării umane care să depășească nivelul individual și, de asemenea, să asocieze dezvoltarea cu aspectele sociale ale bunăstării.

Desmond McNeill este fost director al Centrului pentru Dezvoltare și Mediu (SUM) de la Universitatea din Oslo, Norvegia. Cărțile sale includ: Contradicțiile ajutoarelor străine, Routledge 1981, reeditat 2020; Probleme de dezvoltare în guvernarea globală: multilateralismul pieței și parteneriatele public-privat (cu B. Bull), Routledge, 2009; și Sărăcia globală, etica și drepturile omului: rolul organizațiilor multilaterale (cu A. St. Clair), Routledge, 2012. A fost membru al Comisiei Lancet – University of Oslo pentru guvernare globală pentru sănătate și este în prezent membru al Panelului internațional de experți în sisteme alimentare durabile.

Imagine de copertă: by fdecomit on Flickr